• Sa fii crestin!

    Să dai în alții e cel mai ușor. Te pui în spatele camerei și pe sticlă poți să scuipi fără să poată cineva să se ferească. Nici omenește nu e bine, dar creștinește. Un creștin care aruncă cu pietre e un nume mort, îi merge numele și atât.
    N-am înțeles niciodată nevoia de a arunca cu săgeți în alții. Și ce e trist e că săgețile sunt aruncate de oameni care n-au făcut nici cât negru sub unghie cu Dumnezeu, sau poate nu știm noi. Dar în mod normal, lumina nu se ascunde ci se vede.
    Spunea apostolul Pavel să nu ne mușcăm unii pe alții. Mușcătura doare și se vindecă greu, dacă te mai mușcă și vreun turbat e mai grav. Hristos a murit și pentru cei mușcați și pentru cei care mai mușcă. Și a murit în durere față de lumea asta. Respectul pe care ar trebui să Îl avem față de El ne învață că trebuie să existe și față de oameni.
    Dumnezeu ne cheamă la iubit nu la urât, la a pansa o rană nu la a pune sare pe ea, la a zidi un suflet, nu a-l dărâma definitiv, la a încuraja, la a ne ruga, la a da o mână de ajutor. Suntem împreună lucrători cu Dumnezeu nu dușmani, nici nu luăm locul cuiva în cer. Nu ne luptăm unii cu alții ci cu stăpânirile, duhurile răutății…
    Dacă ești creștin, nu ridici pumnul, nu arăți cu degetul și nu spui vorbe grele care rănesc. Dimpotrivă, suntem chemați să ne sfințim. Și să nu uităm, un creștin nu bârfește ci caută să facă binele și se vede așa cum e.
    Credeți-mă, dacă ne-am vedea cu adevărat așa cum suntem, n-am îndrăzni nici să ne ridicăm privirea. Dumnezeu să aibă milă de noi…

                                    Alexandru_Fintoiu