Inainte e cerul!

Sunt vremuri grele. Oamenii vorbesc multe, văd multe și au acces la informație. Totuși informația a devenit binecuvântare și blestem în același timp. Trebuie filtrată, pentru că nu tot ce se vede se mănâncă.

Mor oameni și suntem neputincioși. În fața morții nu mai contează banii, faima, cunoștințele sau știința. Suntem afectați de întrebări la care nu găsim răspuns. Poate avem prea puțină credință, poate nu e credința mică de vină, poate suntem noi, noi toți.

Primul lucru pe care trebuie să-l facem este să ne rugăm lui Dumnezeu. Sunt prea puțini cei care mai cred că rugăciunea mai poate face ceva. Dar rugăciunea face totul. În situațiile de criză, poporul israel striga către Dumnezeu și El îi binecuvânta și îi scotea din suferințe.

Al doilea lucru este să avem credință, toate lucrurile se întâmplă cu un scop. Dumnezeu controlează situațiile din viața noastră și ne urmărește binele suprem. Diavolul vrea să ne facă să ne prindem în problemele acestei lumi murdare ca să ne lăsăm afectați de ea. Credința este poarta noastră de ieșire.

În al treilea rând, facem tot ce ține de noi pentru a ne proteja. Cine merge pe pricipiul brutal, că Dumnezeu ne păzește indiferent ce facem, greșește și nu a înțeles felul în care lucrează Dumnezeu. Să nu uităm că nu trebuie să-L ducem pe Dumnezeu în ispită.

Psalmistul zicea “Iubesc pe Domnul, căci El aude glasul meu și cererile mele…”. Aude și când noi credem că are alte treburi prin cer sau pe pământ. Aude plânsul, durerea, fericirea, mulțumirea, aude totul. Dumnezeu nu surzește niciodată, însă și când tace, are un plan.

Să fim tari, să iubim cât putem și să mergem înainte. Înainte e cerul…

                                                                                                                                                                Alexandru_Fintoiu