JUDECĂTORII

(Psalmul 106.34-36. Faptele Apostolilor 13.20. Ieremia 50.6.)


Iuda bate pe Cananiți și Fereziți.

1

1După moartea lui Iosua, copiii lui Israel au întrebat pe Domnul, și au zis: "Cine dintre noi să se suie întâi împotriva Canaaniților, ca să pornească lupta cu ei?"

Num 27.21;Jud 20.18;

2Domnul a răspuns: "Iuda să se suie; iată că am dat țara în mâinile lui."

Gen 49.8;

3Și Iuda a zis fratelui său Simeon: "Suie-te împreună cu mine în țara care mi-a căzut la sorț, și să luptăm împotriva Canaaniților; și voi merge și eu cu tine în țara care ți-a căzut la sorț." Și Simeon s-a dus cu el.

Jud 1.17;

4Iuda s-a suit, și Domnul a dat pe Canaaniți și pe Fereziți în mâinile lor; au ucis zece mii de oameni la Bezec.

1Sam 11.8;

5Au găsit pe Adoni-Bezec la Bezec; au pornit lupta împotriva lui, și au bătut pe Canaaniți și Fereziți.

6Adoni-Bezec a luat fuga; dar ei l-au urmărit și l-au prins, și i-au tăiat degetele cele mari de la mâini și de la picioare.

7Adoni-Bezec a zis: "Șaptezeci de împărați, cu degetele cele mari de la mâini și de la picioare tăiate, strângeau mâncare sub masa mea; Dumnezeu îmi răsplătește și mie cum am făcut". L-au dus la Ierusalim și a murit acolo.

Lev 24.19;1Sam 15.33;Iac 2.13;

8Fiii lui Iuda au pornit lupta împotriva Ierusalimului și l-au luat; l-au trecut prin ascuțișul sabiei și au dat foc cetății.

Ios 15.63;

9Fiii lui Iuda s-au pogorât apoi, ca să bată pe Canaaniți, care locuiau muntele, ținutul de miazăzi și câmpia.

Ios 10.36;Ios 11.21;Ios 15.13;

10Iuda a pornit împotriva Canaaniților care locuiau la Hebron, numit mai înainte Chiriat-Arba; și a bătut pe Șeșai, pe Ahiman și Talmai.

Ios 14.15;Ios 15.13-14;

11De acolo a pornit împotriva locuitorilor Debirului: Debirul se numea mai înainte Chiriat-Sefer.

Ios 15.15;

12Caleb a zis: "Voi da pe fiica mea Acsa de nevastă cui va bate Chiriat-Seferul și-l va lua."

Ios 15.16-17;

13Otniel, fiul lui Chenaz, fratele cel mai mic al lui Caleb, a pus mâna pe cetate; și Caleb i-a dat de nevastă pe fiica sa Acsa.

Jud 3.9;

14Când a intrat ea la Otniel, l-a îndemnat să ceară un ogor de la tatăl ei. Ea s-a pogorât de pe măgar; și Caleb i-a zis: "Ce vrei?"

Ios 15.18-19;

15Ea i-a răspuns: "Dă-mi un dar, căci mi-ai dat un pământ secetos; dă-mi și izvoare de apă." Și Caleb i-a dat Izvoarele de sus și Izvoarele de jos.

Gen 33.11;

16Fiii Chenitului, socrul lui Moise, s-au suit din cetatea Finicilor, împreună cu fiii lui Iuda, în pustia lui Iuda la miazăzi de Arad, și s-au dus de s-au așezat între popor.

Jud 4.11-17;1Sam 15.6;1Cron 2.55;Ier 35.2;Deut 34.3;Num 21.1;Num 10.32;

17Iuda a pornit cu fratele său Simeon, și au bătut pe Canaaniți care locuiau la Țefat; au nimicit cetatea cu desăvârșire, și au numit-o Horma (Nimicire).

Jud 1.3;Num 21.3;Ios 19.4;

18Iuda a mai pus mâna pe Gaza și pe ținutul ei, pe Ascalon și pe ținutul lui, și pe Ecron și pe ținutul lui.

Ios 11.22;

19Domnul a fost cu Iuda; și Iuda a pus stăpânire pe munte, dar n-a putut să izgonească pe locuitorii din câmpie, pentru că aveau care de fier.

Jud 1.2;2Împ 18.7;Ios 17.16-18;

20Au dat Hebronul lui Calebm cum spusese Moise; și el a izgonit de-acolo pe cei trei fii ai lui Anac."

Num 14.24;Deut 1.36;Ios 14.9-13;Ios 15.13-14;

Cruțarea Cananiților.

21Fiii lui Beniamin n-au izgonit pe Iebusiții care locuiau la Ierusalim; și Iebusiții au locuit în Ierusalim cu fiii lui Beniamin până în ziua de azi.

Ios 15.63;Ios 18.28;

22Casa lui Iosif s-a suit și ea împotriva Betelului, și Domnul a fost cu ei.

Jud 1.19;

23Cei din casa lui Iosif au iscodit Betelul, care mai înainte se chema Luz.

Ios 2.1;Ios 7.2;Jud 18.2;Gen 28.19;

24Străjerii au văzut pe un om ieșind din cetate, și i-au zis: "Arată-ne pe unde putem intra în cetate, și vom avea milă de tine."

Ios 2.12-14;

25El le-a arătat pe unde ar putea să intre în cetate. Și au trecut cetatea prin ascuțișul sabiei; dar pe omul acela l-au lăsat să plece cu toată familia lui.

26Omul acela s-a dus în țara Hetiților; a zidit o cetate, și i-a pus numele Luz, nume pe care l-a purtat până în ziua de azi.

27Manase n-a izgonit nici el pe locuitorii din Bet-Șean și din satele dimprejurul lui, din Taanac și satele lui, din Dor și satele dimprejurul lui, din Iibleam și satele dimprejurul lui, din Meghido și satele dimprejurul lui; așa încât Canaaniții au izbutit să rămână în țara aceasta.

Ios 17.11-13;

28Când Israel a fost destul de tare, a supus pe Canaaniți la un bir, dar nu i-a izgonit.

29Efraim n-a izgonit pe Canaaniții care locuiau la Ghezer, și Canaaniții au locuit în mijlocul lui Efraim la Ghezer.

Ios 16.10;1Împ 9.16;

30Zabulon n-a izgonit nici el pe locuitorii din Chitron, nici pe locuitorii din Nahalol; și Canaaniții au locuit în mijlocul lui Zabulon, dar au fost supuși la un bir.

Ios 19.15;

31Nici Așer n-a izgonit pe locuitorii din Aco, nici pe locuitorii din Sidon, nici pe cei din Ahlab, din Aczib, din Helba, din Afic și din Rehob;

Ios 19.24-30;

32și Așeriții au locuit în mijlocul Canaaniților, locuitorii țării, căci nu i-au izgonit.

Ps 106.34-35;

33Neftali n-a izgonit pe locuitorii din Bet-Șemeș, nici pe locuitorii din Bet-Anat, și a locuit în mijlocul Canaaniților, locuitorii țării; dar locuitorii din Bet-Șemeș și din Bet-Anat au fost supuși la un bir.

Ios 19.38;Jud 1.32;Jud 1.30;

34Amoriții au dat înapoi în munte pe fiii lui Dan, și nu i-au lăsat să se coboare în câmpie.

35Amoriții au izbutit să rămână la Har-Heres, la Aialon și la Șaalbim; dar mâna casei lui Iosif a apăsat asupra lor, și au fost supuși la un bir.

Ios 19.42;

36Ținutul Amoriților se întindea de la suișul Acrabim, de la Sela, și în sus.

Num 34.4;Ios 15.3;

Îngerul Domnului mustră.

2

1Îngerul Domnului S-a suit din Ghilgal la Bochim, și a zis: "Eu v-am scos din Egipt, și v-am adus în țara pe care am jurat părinților voștri că v-o voi da. Am zis: "Niciodată nu voi rupe legământul Meu cu voi;

Jud 2.5;Gen 17.7;

2și voi să nu încheiați legământ cu locuitorii din țara aceasta, ci să le surpați altarele." Dar voi n-ați ascultat de glasul Meu. Pentru ce ați făcut lucrul acesta?

Deut 7.2;Deut 12.3;Jud 2.20;Ps 106.34;

3Am zis atunci: "Nu-i voi izgoni dinaintea voastră; ci vă vor sta în coaste, și dumnezeii lor vă vor fi o cursă."

Ios 23.13;Jud 3.6;Ex 23.33;Ex 34.12;Deut 7.16;Ps 106.36;

4După ce a spus Îngerul Domnului aceste vorbe tuturor copiilor lui Israel, poporul a ridicat glasul și a plâns.

5Au pus locului aceluia numele Bochim (Cei ce plâng); și au adus jertfe Domnului acolo.

Poporul slujește Domnului în timpul lui Iosua.

6Iosua a dat drumul poporului, și copiii lui Israel au plecat fiecare în moștenirea lui, ca să ia țara în stăpânire.

Ios 22.6;Ios 24.28;

7Poporul a slujit Domnului în tot timpul vieții lui Iosua, și în tot timpul vieții bătrânilor care au trăit după Iosua și care văzuseră toate lucrurile mari, pe care le făcuse Domnul pentru Israel.

Ios 24.31;

8Iosua, fiul lui Nun, robul Domnului, a murit, în vârstă de o sută zece ani.

Ios 24.29;

9L-au îngropat în ținutul pe care-l avea de moștenire, la Timnat-Heres, în muntele lui Efraim, la miazănoapte de muntele Gaaș.

Ios 24.30;Ios 19.50;Ios 24.30;

Judecătorii.

10Tot neamul acela de oameni a fost adăugat la părinții lui, și s-a ridicat după el un alt neam de oameni, care nu cunoștea pe Domnul, nici ce făcuse El pentru Israel.

Ex 5.2;1Sam 2.12;1Cron 28.9;Ier 9.3;Ier 22.16;Gal 4.8;2Tes 1.8;Tit 1.16;

11Copiii lui Israel au făcut atunci ce nu plăcea Domnului, și au slujit Baalilor.

12Au părăsit pe Domnul, Dumnezeul părinților lor, care-i scosese din țara Egiptului, și au mers după alți dumnezei, dintre dumnezeii popoarelor care-i înconjurau; s-au închinat înaintea lor, și au mâniat pe Domnul.

Deut 31.16;Deut 6.14;Ex 20.5;

13Au părăsit pe Domnul, și au slujit lui Baal și Astarteelor.

Jud 3.7;Jud 10.6;Ps 106.36;

14Domnul S-a aprins de mânie împotriva lui Israel. El i-a dat în mâinile unor prădători care i-au prădat, i-a vândut în mâinile vrăjmașilor lor de jur împrejur, și nu s-au mai putut împotrivi vrăjmașilor lor.

Jud 3.8;Ps 106.40-42;2Împ 17.20;Jud 3.8;Jud 4.2;Ps 44.12;Isa 50.1;Lev 26.37;Ios 7.12-13;

15Oriunde mergeau, mâna Domnului era împotriva lor ca să le facă rău, cum spusese Domnul, și cum le jurase Domnul. Au ajuns astfel într-o mare strâmtorare.

Lev 26;Deut 28;

16Domnul a ridicat judecători, ca să-i izbăvească din mâna celor ce-i prădau.

Jud 3.9-15;1Sam 12.11;Fapt 13.20;

17Dar ei n-au ascultat nici de judecătorii lor, căci au curvit cu alți dumnezei și s-au închinat înaintea lor. În curând s-au abătut de la calea pe care o urmaseră părinții lor, și n-au ascultat de poruncile Domnului, ca și ei.

Ex 24.15-16;Lev 17.7;

18Când le ridica Domnul judecători, Domnul era cu judecătorul, și-i izbăvea din mâna vrăjmașilor lor în tot timpul vieții judecătorului, căci Domnului I se făcea milă de suspinele scoase de ei împotriva celor ce-i apăsau și-i chinuiau.

Ios 1.5;Gen 6.6;Deut 32.36;Ps 106.44-45;

19Dar, după moartea judecătorului, se stricau din nou, mai mult decât părinții lor, ducându-se după alți dumnezei, ca să le slujească și să se închine înaintea lor, și stăruiau în această purtare și împietrire.

Jud 3.12;Jud 4.1;Jud 8.33;

20Atunci Domnul S-a aprins de mânie împotriva lui Israel, și a zis: "Fiindcă neamul acesta a călcat legământul Meu pe care-l poruncisem părinților lor, și fiindcă n-au ascultat de glasul Meu,

Jud 2.14;Ios 23.16;

21nu voi mai izgoni dinaintea lor nici unul din neamurile pe care le-a lăsat Iosua când a murit.

Ios 23.13;

22Astfel, prin ele, voi pune pe Israel la încercare, ca să știu dacă vor căuta sau nu să urmeze calea Domnului, cum au căutat părinții lor."

Deut 8.2-16;Deut 13.3;Jud 3.1-4;

23Și Domnul a lăsat în pace pe popoarele acelea pe care nu le dăduse în mâinile lui Iosua, și nu S-a grăbit să le izgonească.

Slujirea Israeliților la Idoli.

3

1Iată neamurile pe care le-a lăsat Domnul ca să încerce pe Israel prin ele, pe toți cei ce nu cunoscuseră toate războaiele Canaanului.

Jud 2.21-22;

2El voia numai ca vârstele de oameni ale copiilor lui Israel să cunoască și să învețe războiul, și anume cei ce nu-l cunoscuseră mai înainte.

3Neamurile acestea erau cei cinci domnitori ai Filistenilor, toți Canaaniții, Sidoniții, și Heviții care locuiau în muntele Liban, de la muntele Baal-Hermon până la intrarea Hamatului.

Ios 13.3;

4Neamurile acestea au slujit ca să pună pe Israel la încercare, pentru ca Domnul să vadă dacă vor asculta de poruncile pe care le dăduse părinților lor prin Moise.

Jud 2.22;

5Și copiii lui Israel au locuit în mijlocul Canaaniților, Hetiților, Amoriților, Fereziților, Heviților și Iebusiților;

Ps 106.35;

6au luat de neveste pe fetele lor, și au dat de neveste fiilor lor pe fetele lor, și au slujit dumnezeilor lor.

Ex 34.16;Deut 7.3;

Otniel.

7Copiii lui Israel au făcut ce nu plăcea Domnului, au uitat pe Domnul, și au slujit Baalilor și idolilor.

Jud 2.11;Jud 2.13;Ex 34.13;Deut 16.21;Jud 6.25;

8Domnul S-a aprins de mânie împotriva lui Israel, și i-a vândut în mâinile lui Cușan-Rișeataim, împăratul Mesopotamiei. Și copiii lui Israel au fost supuși opt ani lui Cușan-Rișeataim.

Jud 2.14;Hab 3.7;

9Copiii lui Israel au strigat către Domnul, și Domnul le-a ridicat un izbăvitor, care i-a izbăvit: pe Otniel, fiul lui Chenaz, fratele cel mai mic al lui Caleb.

Jud 3.15;Jud 4.3;Jud 6.7;Jud 10.10;1Sam 12.10;Neem 9.27;Ps 22.5;Ps 106.44;Ps 107.13-19;Jud 2.16;Jud 1.13;

10Duhul Domnului a fost peste el. El a ajuns judecător în Israel, și a pornit la război. Domnul a dat în mâinile lui pe Cușan-Rișeataim, împăratul Mesopotamiei, și mâna Lui a fost puternică împotriva lui Cușan-Rișeataim.

Num 27.18;Jud 6.34;Jud 11.29;Jud 13.25;Jud 14.6-19;1Sam 11.6;2Cron 15.1;

11Țara a avut odihnă patruzeci de ani. Și Otniel, fiul lui Chenaz, a murit.

Ehud.

12Copiii lui Israel au făcut iarăși ce nu plăcea Domnului; și Domnul a întărit pe Eglon, împăratul Moabului, împotriva lui Israel, pentru că făcuseră ce nu plăcea Domnului.

Jud 2.19;1Sam 12.9;

13Eglon a strâns la el pe fiii lui Amon și pe Amaleciți, și a pornit. A bătut pe Israel, și a luat cetatea Finicilor.

Jud 5.14;Jud 1.16;

14Și copiii lui Israel au fost supuși optsprezece ani lui Eglon, împăratul Moabului.

Deut 28.48;

15Copiii lui Israel au strigat către Domnul, și Domnul le-a ridicat un izbăvitor, pe Ehud, fiul lui Ghera, Beniamitul, care nu se slujea de mâna dreaptă. Copiii lui Israel au trimis prin el un dar lui Eglon, împăratul Moabului.

Jud 3.9;Ps 78.34;

16Ehud și-a făcut o sabie cu două tăișuri, lungă de un cot, și a încins-o pe sub haine, în partea dreaptă.

17A dat darul lui Eglon, împăratul Moabului: Eglon era un om foarte gras.

18Când a isprăvit de dat darul, a dat drumul oamenilor care-l aduseseră.

19El însuși s-a întors de la pietrăriile de lângă Ghilgal, și a zis: "Împărate, am să-ți spun ceva în taină." Împăratul a zis: "Tăcere!" Și toți cei ce erau lângă el au ieșit afară.

Ios 4.20;

20Ehud a început vorba cu el pe când stătea singur în odaia lui de vară, și a zis: "Am un cuvânt din partea lui Dumnezeu pentru tine." Eglon s-a sculat de pe scaun.

21Atunci Ehud a întins mâna stângă, a scos sabia din partea dreaptă, și i-a împlântat-o în pântece.

22Chiar și mânerul a intrat după fier, și grăsimea s-a strâns în jurul fierului; căci n-a putut scoate sabia din pântece, ci a lăsat-o în trup așa cum o înfipsese.

23Ehud a ieșit prin tindă, a închis ușile de la odaia de sus după el, și a tras zăvorul.

24După ce a ieșit el, au venit slujitorii împăratului și s-au uitat; și iată că ușile odăii de sus erau închise cu zăvorul. Ei au zis: "Fără îndoială, își acoperă picioarele în odaia de vară."

25Au așteptat multă vreme; și fiindcă el nu deschidea ușile odăii de sus, au luat cheia și au descuiat; și iată că stăpânul lor era mort, întins pe pământ.

26Până să se dumirească ei, Ehud a luat-o la fugă, a trecut de pietrării, și a scăpat în Seira.

27Cum a ajuns, a sunat din trâmbiță în muntele lui Efraim. Copiii lui Israel s-au pogorât cu el din munte, și el s-a pus în fruntea lor.

Jud 5.14;Jud 6.34;1Sam 13.3;Ios 17.15;Jud 7.24;Jud 17.1;Jud 19.1;

28El le-a zis: "Veniți după mine, căci Domnul a dat în mâinile voastre pe vrăjmașii voștri Moabiți." Ei s-au pogorât după el, au pus stăpânire pe vadurile Iordanului, în fața Moabului, și n-au lăsat pe nimeni să treacă.

Jud 7.9-15;1Sam 17.47;Ios 2.7;Jud 12.5;

29Au ucis atunci aproape zece mii de oameni din Moab, toți voinici și viteji, și n-a scăpat unul.

30În ziua aceea Moabul a fost smerit sub mâna lui Israel. Și țara a avut odihnă optzeci de ani.

Jud 3.11;

Șamgar.

31După el, a urmat Șamgar, fiul lui Anat. El a ucis șase sute de oameni dintre Filisteni cu un otig de plug. Și el a fost un izbăvitor al lui Israel.

Jud 5.6-8;1Sam 13.19-22;1Sam 17.47-50;Jud 2.16;Jud 4.1;Jud 10.7-17;Jud 11.4;1Sam 4.1;

Debora și Barac.

4

1Copiii lui Israel iarăși au făcut ce nu place Domnului, după moartea lui Ehud.

Jud 2.19;

2Și Domnul i-a vândut în mâinile lui Iabin, împăratul Canaanului, care domnea la Hațor. Căpetenia oștirii lui era Sisera, și locuia la Haroșet-Goim.

Jud 2.14;Ios 11.1-10;Ios 19.36;1Sam 12.9;Ps 83.9;Jud 4.13-16;

3Copiii lui Israel au strigat către Domnul, căci Iabin avea nouă sute de care de fier, și de douăzeci de ani apăsa cu putere pe copiii lui Israel.

Jud 1.19;Jud 5.8;Ps 106.42;

4Pe vremea aceea judecător în Israel era Debora, proorocița, nevasta lui Lapidot.

5Ea ședea sub finicul Deborei, între Rama și Betel, în muntele lui Efraim; și copiii lui Israel se suiau la ea ca să fie judecați.

Gen 35.8;

6Ea a trimis să cheme pe Barac, fiul lui Abinoam, din Chedeș-Neftali, și i-a zis: "Iată porunca pe care a dat-o Domnul, Dumnezeul lui Israel: "Du-te, îndreaptă-te spre muntele Taborului, și ia cu tine zece mii de oameni din copiii lui Neftali și din copiii lui Zabulon;

Evr 11.32;Ios 19.37;

7voi trage spre tine, la pârâul Chison, pe Sisera, căpetenia oștirii lui Iabin, împreună cu carele și oștile lui, și-l voi da în mâinile tale".

Ex 14.4;Jud 5.21;1Împ 18.40;Ps 83.9-10;

8Barac i-a zis: "Dacă vii tu cu mine, mă voi duce; dar dacă nu vii cu mine, nu mă voi duce".

9Ea a răspuns: "Voi merge cu tine; dar nu vei avea slavă în calea pe care mergi, căci Domnul va da pe Sisera în mâinile unei femei". Și Debora s-a sculat, și s-a dus cu Barac la Chedeș.

Jud 2.14;

10Barac a chemat pe Zabulon și Neftali la Chedeș; zece mii de oameni mergeau în urma lui, și Debora a plecat cu el.

Jud 5.18;Ex 11.8;1Împ 20.10;

11Heber, Chenitul, se despărțise de Cheniți, fiii lui Hobab, socrul lui Moise, și își întinsese cortul până la stejarul Țaanaim, lângă Chedeș.

Jud 1.16;Num 10.29;Jud 4.6;

12Au dat de știre lui Sisera, că Barac, fiul lui Abinoam, s-a îndreptat spre muntele Taborului.

13Și, de la Haroșet-Goim, Sisera și-a strâns spre pârâul Chisonului toate carele: nouă sute de care de fier, și tot poporul care era cu el.

14Atunci Debora a zis lui Barac: "Scoală-te, căci iată ziua când dă Domnul pe Sisera în mâinile tale. Într-adevăr, Domnul, merge înaintea ta". Și Barac s-a repezit de pe muntele Taborului, cu zece mii de oameni după el.

Deut 9.3;2Sam 5.24;Ps 68.7;Isa 52.12;

15Domnul a pus pe fugă dinaintea lui Barac, prin ascuțișul sabiei, pe Sisera, toate carele lui și toată tabăra. Sisera s-a dat jos din carul lui, și a fugit pe jos.

Ps 83.9-10;Ios 10.10;

16Barac a urmărit carele și oștirea până la Haroșet-Goim; și toată oștirea lui Sisera a căzut sub ascuțișul sabiei, fără să fi rămas un singur om.

Sisera este ucis de Iael.

17Sisera a fugit pe jos în cortul Iaelei, nevasta lui Heber, Chenitul; căci între Iabin, împăratul Hațorului, și casa lui Heber, Chenitul, era pace.

18Iael a ieșit înaintea lui Sisera, și i-a zis: "Intră, domnul meu, intră la mine, și nu te teme". El a intrat la ea în cort, și ea l-a ascuns sub o învelitoare.

19El i-a zis: "Dă-mi te rog, puțină apă să beau, căci mi-e sete". Ea a deschis burduful cu lapte, i-a dat să bea, și l-a acoperit.

Jud 5.25;

20El i-a mai zis: "Stai la ușa cortului, și dacă vine cineva și te întreabă: "Este cineva aici?" să răspunzi: "Nu".

21Iael, nevasta lui Heber, a luat un țăruș de al cortului, a pus mâna pe ciocan, s-a apropiat încet de el, și i-a bătut țărușul în tâmplă, așa că a răspuns adânc în pământ. El adormise adânc și era rupt de oboseală; și a murit.

Jud 5.26;

22Pe când Barac urmărea pe Sisera, Iael i-a ieșit înainte și i-a zis: "Vino, și-ți voi arăta pe omul pe care-l cauți". El a intrat la ea, și iată că Sisera stătea întins, mort, cu țărușul bătut în tâmplă.

23În ziua aceea, Dumnezeu a smerit pe Iabin, împăratul Canaanului, înaintea copiilor lui Israel.

Ps 18.47;

24Și mâna copiilor lui Israel a apăsat greu asupra lui Iabin, împăratul Canaanului, până ce au nimicit pe Iabin, împăratul Canaanului.

Cântarea de laudă a Deborei.

5

1În ziua aceea, Debora a cântat această cântare, cu Barac, fiul lui Abinoam:

Ex 15.1;Ps 18-titlu;

2"Niște căpetenii s-au pus în fruntea poporului în Israel, Și poporul s-a arătat gata de luptă: Binecuvântați pe Domnul!

2Cron 17.16;

3Ascultați, împărați! Luați aminte, domnitori! Voi cânta, da, voi cânta Domnului, Voi cânta din alăută Domnului, Dumnezeului lui Israel.

Deut 32.1-3;Ps 2.10;

4Doamne, când ai ieșit din Seir, Când ai plecat din câmpiile Edomului, Pământul s-a cutremurat, cerurile au picurat, Și norii au turnat ape cu găleata;

Deut 33.2;Ps 68.7;2Sam 22.8;Ps 68.8;Isa 64.3;Hab 3.3-10;

5Munții s-au clătinat înaintea Domnului, Sinaiul acela s-a clătinat Domnului, Dumnezeului lui Israel".

Deut 4.11;Ps 97.5;Ex 19.18;

6"Pe vremea lui Șamgar, fiul lui Anat, Pe vremea Iaelei drumurile erau părăsite, Și călătorii apucau pe căi strâmbe.

Jud 3.31;Jud 4.17;Lev 26.22;2Cron 15.5;Isa 33.8;Plân 1.4;Plân 4.18;

7Căpeteniile erau fără putere în Israel, fără putere, Până când m-am sculat eu, Debora, Până când m-am ridicat eu, ca o mamă în Israel.

Isa 49.23;

8El își alesese noi dumnezei: Atunci războiul era la porți; Dar nu vedeai nici scut, nici suliță La patruzeci de mii în Israel.

Deut 32.16;Jud 2.12-17;1Sam 13.19-22;Jud 4.3;

9Inima mea se îndreaptă spre căpeteniile lui Israel, Spre aceia din popor care s-au arătat gata să lupte. Binecuvântați pe Domnul!

Jud 5.2;

10Voi, care călăriți pe măgărițe albe, Voi, care ședeți pe covoare, Și voi, care umblați pe drum, - cântați!

Ps 105.2;Ps 145.5;Jud 10.4;Jud 12.14;Ps 107.32;

11Arcașii, din mijlocul adăpătoarelor, Să laude cu glasul lor binefacerile Domnului, Binefacerile cârmuirii Sale în Israel. Atunci poporul Domnului s-a pogorât la porți:

1Sam 12.7;Ps 145.7;

12Trezește-te, trezește-te, Debora! Trezește-te, trezește-te și zi o cântare! Scoală-te, Barac, Și adu-ți robii de război, Fiul lui Abinoam!

Ps 57.8;Ps 68.18;

13Atunci o rămășiță din popor a biruit pe cei puternici, Domnul mi-a dat biruința asupra celor viteji.

Ps 49.14;

14Din Efraim au venit locuitorii lui Amalec. După tine a mers Beniamin în oștirea ta. Din Machir au venit căpeteniile, Și din Zabulon cârmuitorii.

Jud 3.13;Jud 3.27;Num 32.39-40;

15Mai marii lui Isahar au fost cu Debora, Și Isahar a venit după Barac, A fost trimis pe urma lui în vale. La pârâurile lui Ruben, Au fost mari hotărâri!

Jud 4.14;

16Pentru ce ai rămas în mijlocul staulelor să asculți behăitul turmelor? La pâraiele lui Ruben mari au fost sfaturile!

Num 32.1;

17Galaadul de dincolo de Iordan nu și-a părăsit locuința. Pentru ce a stat Dan pe corăbii? Așer a stat pe malul mării, Și s-a odihnit în limanurile lui.

Ios 13.25-31;Ios 19.29-31;

18Zabulon este un popor care a înfruntat moartea, Și Neftali la fel, pe înălțimile din câmpie.

Jud 4.10;

19Împărații au venit, s-au luptat; Atunci au luptat împărații Canaanului, La Tanaac, la apele Meghido; N-au luat nici o pradă, nici argint.

Jud 4.16;Ps 44.12;Jud 5.30;

20Din ceruri se luptau, De pe cărările lor stelele se luptau împotriva lui Sisera,

Ios 10.11;Ps 77.11-18;Jud 4.15;

21Pârâul Chison i-a luat, Pârâul din vremurile străvechi, pârâul Chison! Suflete, calcă-n picioare pe viteji!

Jud 4.7;

22Atunci copitele cailor au răsunat De goana, de goana năbădăioasă a războinicilor lor.

23Blestemați pe Meroza, a zis Îngerul Domnului, Blestemați, blestemați pe locuitorii lui; Căci n-au venit în ajutorul Domnului, În ajutorul Domnului, printre oamenii viteji".

Jud 21.9-10;Neem 3.5;1Sam 17.47;1Sam 18.17;1Sam 25.28;

24Binecuvântată să fie între femei Iael, Nevasta lui Heber, Chenitul! Binecuvântată să fie ea între femeile care locuiesc în corturi!

Jud 4.17;Luc 1.28;

25El a cerut apă, și ea i-a a dat lapte; În pahar împărătesc i-a adus unt.

Jud 4.19;

26Cu o mână a luat țărușul, Și cu dreapta ciocanul lucrătorilor, A lovit pe Sisera, i-a despicat capul, I-a sfărâmat și străpuns tâmpla.

Jud 4.21;

27El s-a ghemuit: a căzut și s-a culcat la picioarele ei; S-a ghemuit și a căzut la picioarele ei; Acolo unde s-a ghemuit, acolo a căzut fără viață.

28Pe fereastră, prin zăbrele, Se uită mama lui Sisera, și strigă: "Pentru ce zăbovește carul lui să vină? Pentru ce vin carele lui așa de încet?"

29Cele mai înțelepte dintre femeile ei îi răspund, Și ea își răspunde singură:

30"Negreșit, au găsit pradă! Și-o împart: O fată, două fete de fiecare om; Pradă de haine vopsite pentru Sisera; Pradă de haine vopsite cusute la gherghef, Două haine vopsite și cusute la gherghef, De pus pe grumazul biruitorului!"

Ex 15.9;

31Așa să piară toți vrăjmașii Tăi, Doamne! Dar cei ce-L iubesc sunt ca soarele, când se arată în puterea lui". Țara a avut odihnă patruzeci de ani.

Ps 83.9-10;2Sam 23.4;Ps 19.5;

Apăsarea Madianiților.

6

1Copiii lui Israel au făcut ce nu plăcea Domnului; și Domnul i-a dat în mâinile lui Madian, timp de șapte ani.

Jud 2.19;Hab 3.7;

2Mâna lui Madian a fost puternică împotriva lui Israel. Ca să scape de Madian, copiii lui Israel fugeau în văgăunile munților, în peșteri și pe stânci întărite.

1Sam 13.6;Evr 11.38;

3După ce semăna Israel, Madian se suia cu Amalec și fiii Răsăritului, și porneau împotriva lui.

Jud 3.13;Gen 29.1;Jud 7.12;Jud 8.10;1Împ 4.30;Iov 1.3;

4Tăbărau în fața lui, nimiceau roadele țării până spre Gaza; și nu lăsau în Israel nici merinde, nici oi, nici boi, nici măgari.

Lev 26.16;Deut 28.30-51;Mic 6.15;

5Căci se suiau împreună cu turmele și corturile lor, soseau ca o mulțime de lăcuste, erau fără număr, ei și cămilele lor, și veneau în țară ca s-o pustiiască.

Jud 7.12;

6Israel a ajuns foarte nenorocit din pricina lui Madian, și copiii lui Israel au strigat către Domnul.

Jud 3.15;Osea 5.15;

7Când copiii lui Israel au strigat către Domnul din pricina lui Madian,

8Domnul a trimis copiilor lui Israel un prooroc. El le-a zis: "Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: "Eu v-am scos din Egipt, Eu v-am scos din casa robiei.

9V-am scăpat din mâna Egiptenilor și din mâna tuturor celor ce vă apăsau; i-am izgonit dinaintea voastră, și v-am dat vouă țara lor.

Ps 44.2-3;

10V-am zis: "Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru; să nu vă temeți de dumnezeii Amoriților, în a căror țară locuiți. Dar voi n-ați ascultat glasul Meu."

2Împ 17.35-38;Ier 10.2;

Ghedeon.

11Apoi a venit Îngerul Domnului, și S-a așezat sub stejarul din Ofra, care era al lui Ioas, din familia lui Abiezer. Ghedeon, fiul său, bătea grâu în teasc, ca să-l ascundă de Madian.

Ios 17.2;Evr 11.32;

12Îngerul Domnului i S-a arătat, și i-a zis: "Domnul este cu tine, viteazule!"

Jud 13.3;Luc 1.11-28;Ios 1.5;

13Ghedeon I-a zis: "Rogu-te, domnul meu, dacă Domnul este cu noi, pentru ce ni s-au întâmplat toate aceste lucruri? Și unde sunt toate minunile acelea pe care ni le istorisesc părinții noștri când spun: "Nu ne-a scos oare Domnul din Egipt?" Acum Domnul ne părăsește, și ne dă în mâinile lui Madian!"

Ps 89.49;Isa 59.1;Isa 63.15;Ps 44.1;2Cron 15.2;

14Domnul S-a uitat la el, și a zis: "Du-te cu puterea aceasta pe care o ai, și izbăvește pe Israel din mâna lui Madian; oare nu te trimit Eu?"

1Sam 12.11;Evr 11.32-34;Ios 1.9;Jud 4.6;

15Ghedeon I-a zis: "Rogu-te, domnul meu, cu ce să izbăvesc pe Israel? Iată că familia mea este cea mai săracă din Manase, și eu sunt cel mai mic din casa tatălui meu."

1Sam 9.21;

16Domnul i-a zis: "Eu voi fi cu tine, și vei bate pe Madian ca pe un singur om".

Ex 3.12;Ios 1.5;

17Ghedeon I-a zis: "Dacă am căpătat trecere înaintea Ta, dă-mi un semn ca să-mi arăți că Tu îmi vorbești.

Ex 4.1-8;Jud 6.36-37;2Împ 20.8;Ps 86.17;Isa 7.11;

18Nu Te depărta de aici până mă voi întoarce la Tine, să-mi aduc darul, și să-l pun înaintea Ta". Și Domnul a zis: "Voi rămâne până te vei întoarce."

Gen 18.3-5;Jud 13.15;

19Ghedeon a intrat în casă, a pregătit un ied, și a făcut azimi dintr-o efă de făină. A pus carnea într-un coș și zeama a turnat-o într-o oală, le-a adus sub stejar, și I le-a pus înainte.

Gen 18.6-8;

20Îngerul lui Dumnezeu i-a zis: "Ia carnea și azimile, pune-le pe stânca aceasta și varsă zeama". Și el a făcut așa.

Jud 13.19;1Împ 18.33-34;

21Îngerul Domnului a întins vârful toiagului pe care-l avea în mână, și a atins carnea și azimile. Atunci, s-a ridicat din stâncă un foc care a mistuit carnea și azimile. Și Îngerul Domnului S-a făcut nevăzut dinaintea lui.

Lev 9.24;1Împ 18.38;2Cron 7.1;

22Ghedeon, văzând că fusese Îngerul Domnului, a zis: "Vai de mine, Stăpâne Doamne! Am văzut pe Îngerul Domnului față-n față".

Jud 13.21;Gen 16.13;Gen 32.30;Ex 33.20;Jud 13.22;

23Și Domnul i-a zis: "Fii pe pace, nu te teme, căci nu vei muri".

Dan 10.19;

24Ghedeon a zidit acolo un altar Domnului, și i-a pus numele "Domnul păcii": altarul acesta este și astăzi la Ofra, care era a familiei lui Abiezer.

Jud 8.32;

Dărâmarea altarului lui Baal.

25În aceeași noapte, Domnul a zis lui Ghedeon: "Ia vițelul tatălui tău, și un alt taur de șapte ani. Dărâmă altarul lui Baal, care este al tatălui tău, și taie parul închinat Astartei, care este deasupra.

Ex 34.13;Deut 7.5;

26Să zidești apoi și să întocmești, pe vârful acestei stânci, un altar Domnului, Dumnezeului tău. Să iei taurul al doilea, și să aduci o ardere de tot, cu lemnul din stâlpul idolului pe care-l vei tăia".

27Ghedeon a luat zece oameni dintre slujitorii lui, și a făcut ce spusese Domnul; dar fiindcă se temea de casa tatălui său, și de oamenii din cetate, a făcut lucrul acesta noaptea, nu ziua.

28Când s-au sculat oamenii din cetate dis-de-dimineață, iată că altarul lui Baal era dărâmat, parul închinat idolului deasupra lui era tăiat; și al doilea taur era adus ca ardere de tot pe altarul care fusese zidit.

29Ei și-au zis unul altuia: "Cine a făcut lucrul acesta?" Și au întrebat și au făcut cercetări. Li s-a spus: "Ghedeon, fiul lui Ioas, a făcut lucrul acesta".

30Atunci oamenii din cetate au zis lui Ioas: "Scoate pe fiul tău, ca să moară, căci a dărâmat altarul lui Baal și a tăiat parul sfânt care era deasupra lui".

31Ioas a răspuns tuturor celor ce s-au înfățișat înaintea lui: "Oare datoria voastră este să apărați pe Baal? Voi trebuie să-i veniți în ajutor? Oricine va lua apărarea lui Baal, să moară până dimineață. Dacă Baal este un Dumnezeu, să-și apere el pricina, fiindcă i-au dărâmat altarul".

32În ziua aceea au pus lui Ghedeon numele Ierubaal (Apere-se Baal), căci au zis: "Apere-se Baal împotriva lui, fiindcă i-a dărâmat altarul".

1Sam 12.11;2Sam 11.21;

33Tot Madianul, Amalec și fiii Răsăritului, s-au strâns împreună, au trecut Iordanul, și au tăbărât în valea Isreel.

Jud 6.3;Ios 17.16;

34Ghedeon a fost îmbrăcat cu Duhul Domnului; a sunat din trâmbiță, și Abiezer a fost chemat ca să meargă după el.

Jud 3.10;1Cron 12.18;2Cron 24.20;Num 10.3;Jud 3.27;

35A trimis soli în tot Manase, care de asemenea a fost chemat să meargă după el. A trimis soli în Așer, în Zabulon și în Neftali, care s-au suit să le iese înainte.

Semnul cu lâna.

36Ghedeon a zis lui Dumnezeu: "Dacă vrei să izbăvești pe Israel prin mâna mea, cum ai spus,

37iată, voi pune un val de lână în arie; dacă numai lâna va fi acoperită de rouă, și tot pământul va rămâne uscat, voi cunoaște că vei izbăvi pe Israel prin mâna mea, cum ai spus".

Ex 4.3-7;

38Și așa s-a întâmplat. În ziua următoare, el s-a sculat dis-de-dimineață, a stors lâna, și a scos roua din ea, care a dat un pahar plin cu apă.

39Ghedeon a zis lui Dumnezeu: "Să nu Te aprinzi de mânie împotriva mea, și nu voi mai vorbi decât de data aceasta. Aș vrea numai să mai fac o încercare cu lâna: numai lâna să rămână uscată, și tot pământul să se acopere cu rouă".

Gen 18.32;

40Și Dumnezeu a făcut așa în noaptea aceea. Numai lâna a rămas uscată, și tot pământul s-a acoperit cu rouă.

Biruința asupra Madianiților.

7

1Ierubaal, sau Ghedeon, și tot poporul care era cu el, s-au sculat dis-de-dimineață, și au tăbărât la izvorul Harod. Tabăra lui Madian era la miazănoapte de Ghedeon, spre dealul More, în vale.

Jud 6.32;

2Domnul a zis lui Ghedeon: "Poporul pe care-l ai cu tine este prea mult, pentru ca să dau pe Madian în mâinile lui; el ar putea să se laude împotriva Mea, și să zică: "Mâna mea m-a izbăvit".

Deut 8.17;Isa 10.13;1Cor 1.29;2Cor 4.7;

3Vestește dar lucrul acesta în auzul poporului: "Cine este fricos și se teme, să se întoarcă și să se depărteze de muntele Gaaladului". Douăzeci și două de mii de oameni din popor s-au întors, și au mai rămas zece mii.

Deut 20.8;

4Domnul a zis lui Ghedeon: "Poporul este încă prea mult. Pogoară-i la apă, și acolo ți-i voi alege; acela despre care îți voi spune: "Acesta să meargă cu tine", va merge cu tine; și acela despre care îți voi spune: "Acesta să nu meargă cu tine", nu va merge cu tine".

5Ghedeon a pogorât poporul la apă, și Domnul a zis lui Ghedeon: "Pe toți cei ce vor lipăi apă cu limba, cum lipăiește câinele, să-i desparți de toți cei ce vor bea apă din genunchi".

6Cei ce au lipăit apa, ducând-o la gură cu mâna, au fost în număr de trei sute de oameni; și tot poporul celălalt a îngenuncheat ca să bea.

7Și Domnul a zis lui Ghedeon: "Cu cei trei sute de oameni care au lipăit, vă voi mântui, și voi da pe Madian în mâinile tale. Toți ceilalți din popor să se ducă fiecare acasă.

1Sam 14.6;

8Au luat merindele poporului și trâmbițele lui. Apoi Ghedeon a trimis pe toți bărbații lui Israel, pe fiecare în cortul lui, și a ținut pe cei trei sute de oameni. Tabăra lui Madian era jos în vale.

9Domnul a zis lui Ghedeon în timpul nopții: "Scoală-te, și pogoară-te în tabără, căci am dat-o în mâinile tale.

Gen 46.2-3;

10Dacă ți-e frică să te pogori, pogoară-te cu Pura, slujitorul tău.

11Să asculți ce vor zice, și după aceea ți se vor întări mâinile: pogoară-te dar în tabără." "El s-a pogorât cu Pura, slujitorul lui, până la întâia strajă a taberei.

Jud 7.13-15;Gen 24.14;1Sam 14.9-10;

12Madian, Amalec, și toți fiii Răsăritului, erau răspândiți în vale, ca o mulțime de lăcuste, și cămilele lor erau fără număr, ca nisipul de pe marginea mării.

Jud 6.5-33;Jud 8.10;

13Ghedeon a sosit; și iată că un om istorisea tovarășului său un vis. El zicea: "Am visat un vis: și se făcea că o turtă de orz se rostogolea în tabăra lui Madian; a venit de s-a lovit până la cort, și cortul a căzut; l-a răsturnat cu susul în jos, și cortul a fost dărâmat."

14Tovarășul lui a răspuns, și a zis: "Aceasta nu este altceva decât sabia lui Ghedeon, fiul lui Ioas, bărbatul lui Israel; Dumnezeu a dat în mâinile lui pe Madian și toată tabăra."

15Când a auzit Ghedeon istorisirea visului și tâlcuirea lui, s-a aruncat cu fața la pământ, s-a întors în tabăra lui Israel, și a zis: "Sculați-vă, căci Domnul a dat în mâinile voastre tabăra lui Madian."

16A împărțit în trei cete pe cei trei sute de oameni, și le-a dat tuturor trâmbițe și ulcioare goale, cu niște făclii în ulcioare.

17El le-a zis: "Să vă uitați la mine, și să faceți ca mine. Cum voi ajunge în tabără, să faceți ce voi face eu;

18și când voi suna din trâmbiță, eu și toți cei ce vor fi cu mine, să sunați și voi din trâmbiță de jur împrejurul taberei, și să ziceți: "Sabia Domnului și a lui Ghedeon!"

19Ghedeon și cei o sută de oameni care erau cu el au ajuns la capătul taberei la începutul străjii de la mijlocul nopții, îndată după ce puseseră pe păzitori. Au sunat din trâmbiță, și au spart ulcioarele pe care le aveau în mână.

20Cele trei cete au sunat din trâmbiță și au spart ulcioarele; au apucat făcliile cu mâna stângă și trâmbițele cu mâna dreaptă ca să sune, și au strigat: "Sabia Domnului și a lui Ghedeon!"

21Au rămas fiecare la locul lui în jurul taberei, și toată tabăra a început să alerge, să țipe, și să fugă.

Ex 14.13-14;2Cron 20.17;2Împ 7.7;

22Cei trei sute de oameni au sunat iarăși din trâmbiță; și în toată tabăra, Domnul i-a făcut să întoarcă sabia unii împotriva altora. Tabăra a fugit până la Bet-Șita spre Țerera, până la hotarul de la Abel-Mehola lângă Tabat.

Ios 6.4-20;2Cor 4.7;Ps 83.9;Isa 9.4;1Sam 14.20;2Cron 20.23;

23Bărbații lui Israel s-au strâns, cei din Neftali, din Așer și din tot Manase, și au urmărit pe Madian.

24Ghedeon a trimis soli în tot muntele lui Efraim, ca să spună: "Pogorâți-vă înaintea lui Madian, și tăiați-le trecerea apelor până la Bet-Bara, și Iordan." Toți bărbații lui Efraim s-au strâns, și au pus stăpânire pe trecerea apelor până la Bet-Bara și Iordan."

Jud 3.27;Jud 3.28;Ioan 1.28;

25Au pus mâna pe două căpetenii ale lui Madian: Oreb și Zeeb; au ucis pe Oreb la stânca lui Oreb, și au ucis pe Zeeb la teascul lui Zeeb. Au urmărit pe Madian, și au adus capetele lui Oreb și Zeeb la Ghedeon de cealaltă parte a Iordanului.

Jud 8.3;Ps 83.11;Isa 10.26;Jud 8.4;

Cearta cu bărbații lui Efraim.

8

1Bărbații lui Efraim au zis lui Ghedeon: "Ce înseamnă felul acesta de purtare față de noi? Pentru ce nu ne-ai chemat, când ai plecat să te lupți împotriva lui Madian?" Și au avut o mare ceartă cu el.

Jud 12.1;2Sam 19.41;

2Ghedeon le-a răspuns: "Ce-am făcut eu pe lângă voi? Oare nu face mai mult culesul ciorchinelor rămase în via lui Efraim decât culesul întregii vii a lui Abiezer?"

3În mâinile voastre a dat Dumnezeu pe căpeteniile lui Madian: Oreb, și Zeeb. Ce-am putut face eu deci pe lângă voi?" După ce le-a vorbit astfel, li s-a potolit mânia.

Jud 7.24-25;Filp 2.3;Prov 15.1;

Urmărirea vrăjmașului dincolo.

4Ghedeon a ajuns la Iordan, și l-a trecut, el și cei trei sute de oameni care erau cu el, obosiți, dar urmărind mereu pe vrăjmaș.

5El a zis celor din Sucot: "Dați, vă rog, câteva pâini poporului care mă însoțește, căci sunt obosiți, și sunt în urmărirea lui Zebah și Țalmuna, împărații Madianului."

Gen 33.17;Ps 60.6;

6Căpeteniile din Sucot au răspuns: "Este oare mâna lui Zebah și Țalmuna în stăpânirea ta, ca să dăm pâine oștirii tale?"

1Împ 20.11;1Sam 25.11;

7Și Ghedeon a zis: "Ei bine! după ce Domnul va da în mâinile noastre pe Zebah și pe Țalmuna, vă voi scărpina carnea cu spini din pustie și cu mărăcini."

Jud 8.16;

8De acolo s-a suit la Penuel, și a făcut celor din Penuel aceeași rugăminte. Ei i-au răspuns cum îi răspunseseră cei din Sucot.

Gen 32.30;1Împ 12.25;

9Și a zis și celor din Penuel: "Când mă voi întoarce în pace, voi dărâma turnul acesta."

1Împ 22.27;Jud 8.17;

10Zebah și Țalmuna erau la Carcor împreună cu oștirea lor de aproape cincisprezece mii de oameni; toți cei ce mai rămăseseră din toată oștirea fiilor Răsăritului: o sută douăzeci de mii de oameni care scoteau sabia, fuseseră uciși.

Jud 7.12;

11Ghedeon s-a suit pe drumul celor ce locuiesc în corturi, la răsărit de Nobah și de Iogbeha, și a bătut oștirea care se credea la adăpost.

Num 32.35-42;Jud 18.27;1Tes 5.3;

12Zebah și Țalmuna au luat fuga; Ghedeon i-a urmărit, a prins pe cei doi împărați ai Madianului: Zebah și Țalmuna, și a pus pe fugă toată oștirea.

Ps 83.11;

13Ghedeon, fiul lui Ioas, s-a întors de la luptă prin suișul Heres.

14A prins dintre cei din Sucot un tânăr pe care l-a întrebat, și care i-a dat în scris numele căpeteniilor și bătrânilor din Sucot; erau șaptezeci și șapte de bărbați.

15Apoi a venit la cei din Sucot, și a zis: "Iată pe Zebah și Țalmuna, pentru care m-ați batjocorit, zicând: "Oare mâna lui Zebah și Țalmuna este în stăpânirea ta, ca să dăm pâine oamenilor tăi obosiți?"

Jud 8.6;

16Și a luat pe bătrânii cetății, și a pedepsit pe oamenii din Sucot cu spini din pustie și cu mărăcini.

Jud 8.7;

17A dărâmat și turnul din Penuel, și a ucis pe oamenii cetății.

Jud 8.9;1Împ 12.25;

18El a zis lui Zebah și lui Țalmuna: "Cum erau oamenii pe care i-ați ucis la Tabor?" Ei au răspuns: "Erau ca tine, fiecare avea înfățișarea unui fiu de împărat."

Jud 4.6;Ps 89.12;

19El a zis: "Erau frații mei, fiii mamei mele. Viu este Domnul că, dacă i-ați fi lăsat cu viață, nu v-aș ucide."

20Și a zis lui Ieter, întâiul lui născut: "Scoală-te, și ucide-i!" Dar tânărul nu și-a scos sabia, pentru că-i era teamă, căci era încă un copil.

21Zebah și Țalmuna au zis: "Scoală-te tu însuți și ucide-ne! Căci cum e omul așa e și puterea lui." Și Ghedeon s-a sculat, și a ucis pe Zebah și Țalmuna. A luat apoi lunișoarele de la gâtul cămilelor lor.

Ps 83.11;

Moartea lui Ghedeon.

22Bărbații lui Israel au zis lui Ghedeon: "Domnește peste noi, tu, și fiul tău, și fiul fiului tău, căci ne-ai izbăvit din mâna lui Madian."

23Ghedeon le-a zis: "Eu nu voi domni peste voi, nici fiii mei nu vor domni peste voi, ci Domnul va domni peste voi."

1Sam 8.7;1Sam 10.19;1Sam 12.12;

24Ghedeon le-a zis: "Am să vă fac o rugăminte: dați-mi fiecare verigile de nas pe care le-ați luat ca pradă." - Vrăjmașii aveau verigi de aur, căci erau Ismaeliți. -

Gen 25.13;Gen 37.25-28;

25Ei au zis: "Ți le vom da cu plăcere." Și au întins o manta, pe care a aruncat fiecare verigile pe care le prădase.

26Greutatea verigilor de aur pe care le-a cerut Ghedeon, a fost de o mie șapte sute de sicli de aur, afară de lunișoare, de cerceii de aur, și hainele de purpură, pe care le purtau împărații Madianului, și afară de lănțișoarele de la gâtul cămilelor lor.

27Ghedeon a făcut din ele un efod, și l-a pus în cetatea lui, la Ofra, unde a ajuns o pricină de curvie pentru tot Israelul; și a fost o cursă pentru Ghedeon și pentru casa lui.

Jud 17.5;Jud 6.24;Ps 106.39;Deut 7.16;

28Madianul a fost smerit înaintea copiilor lui Israel, și n-a mai ridicat capul. Și țara a avut odihnă patruzeci de ani, în timpul vieții lui Ghedeon.

Jud 6.31;

29Ierubaal, fiul lui Ioas, s-a întors, și a locuit în casa lui.

30Ghedeon a avut șaptezeci de fii, ieșiți din el, căci a avut mai multe neveste.

Jud 9.2-5;

31Țiitoarea lui, care era la Sihem, i-a născut de asemenea un fiu, căruia i-au pus numele Abimelec.

Jud 9.1;

32Ghedeon, fiul lui Ioas, a murit după o bătrânețe fericită; și a fost îngropat în mormântul tatălui său Ioas, la Ofra, care era a familiei lui Abiezer.

Gen 25.8;Iov 5.26;Jud 8.27;Jud 6.24;

Israeliții se închină iarăși la idoli.

33După moartea lui Ghedeon, copiii lui Israel au început iarăși să curvească cu Baalii și au luat pe Baal-Berit ca dumnezeu al lor.

Jud 2.19;Jud 2.17;Jud 9.4-46;

34Copiii lui Israel nu și-au adus aminte de Domnul, Dumnezeul lor, care-i izbăvise din mâna tuturor vrăjmașilor care-i înconjurau.

Ps 78.11-42;Ps 106.13-21;

35Și n-au ținut la casa lui Ierubaal, a lui Ghedeon, după tot binele pe care-l făcuse el lui Israel.

Jud 9.16-18;Ecl 9.14-15;

Uneltirea lui Abimelec.

9

1Abimelec, fiul lui Ierubaal, s-a dus la Sihem la frații mamei lui, și iată cum le-a vorbit atât lor cât și la toată familia casei tatălui mamei sale:

Jud 8.31;

2"Spuneți, vă rog, în auzul tuturor locuitorilor din Sihem: "Este mai bine pentru voi ca șaptezeci de oameni, toți fii ai lui Ierubaal, să stăpânească peste voi, sau un singur om să stăpânească peste voi?" Și aduceți-vă aminte că eu sunt os din oasele voastre și carne din carnea voastră."

Jud 8.30;Gen 29.14;

3Frații mamei lui au spus toate cuvintele acestea pentru el în auzul tuturor locuitorilor din Sihem, și inima lor s-a plecat spre Abimelec; căci își ziceau: "El este frate cu noi."

Gen 29.15;

4I-au dat șaptezeci de sicli de argint, pe care i-au ridicat din casa lui Baal-Berit. Abimelec a cumpărat cu ei pe niște oameni fără căpătâi și neastâmpărați, care au mers după el.

Jud 8.33;Jud 11.3;2Cron 13.7;Prov 12.11;Fapt 17.5;

5A venit în casa tatălui său la Ofra, și a ucis pe frații săi, fiii lui Ierubaal, șaptezeci de oameni, pe aceeași piatră. N-a scăpat decât Iotam, cel mai tânăr fiu al lui Ierubaal, căci se ascunsese.

Jud 6.24;2Împ 11.1-2;

6Toți locuitorii din Sihem și toată casa lui Milo s-au strâns laolaltă, și au venit de au făcut împărat pe Abimelec, lângă stejarul sădit în Sihem.

Pilda lui Iotam.

7Iotam a aflat despre lucrul acesta. S-a dus și s-a așezat pe vârful muntelui Garizim, și iată ce le-a strigat el cu glas tare: "Ascultați-mă, locuitorii Sihemului, și Dumnezeu să vă asculte!

Deut 11.29;Deut 27.12;Ios 8.33;Ioan 4.20;

8Copacii au plecat să ungă un împărat și să-l pună în fruntea lor. Ei au zis măslinului: "Împărățește peste noi!"

2Împ 14.9;Jud 8.22-23;

9Dar măslinul le-a răspuns: "Să-mi părăsesc eu untdelemnul meu, care îmi aduce laude din partea lui Dumnezeu și a oamenilor, ca să mă duc să domnesc peste copaci?"

Ps 104.15;

10Și copacii au zis smochinului: "Vino, tu, de împărățește peste noi!"

11Dar smochinul le-a răspuns: "Să-mi părăsesc eu dulceața mea și rodul meu cel minunat, ca să mă duc să domnesc peste copaci?"

12Și copacii au zis viței: "Vino, tu, și domnește peste noi."

13Dar vița le-a răspuns: "Să-mi părăsesc eu vinul, care înveselește pe Dumnezeu și pe oameni, ca să mă duc să domnesc peste copaci?"

Ps 104.15;

14Atunci toți copacii au zis spinului: "Vino, tu, și împărățește peste noi."

15Și spinul a răspuns copacilor: "Dacă în adevăr vreți să mă ungeți ca împărat al vostru, veniți și adăpostiți-vă sub umbra mea; altfel, să iasă un foc din spin, și să mistuie cedrii Libanului."

Isa 30.2;Dan 4.12;Osea 14.7;Jud 9.20;Num 21.28;Ezec 19.14;2Împ 14.9;Ps 104.16;Isa 2.13;Isa 37.24;Ezec 31.3;

16Acum, oare cu adevărat și cu toată curăția ați lucrat voi, făcând împărat pe Abimelec? Ați arătat voi bunăvoință față de Ierubaal și de casa lui? V-ați purtat voi oare cu el potrivit cu slujba pe care v-a făcut-o? -

Jud 8.35;

17Căci tatăl meu s-a luptat pentru voi; și-a pus viața în primejdie, și v-a izbăvit din mâna lui Madian;

18și voi v-ați ridicat împotriva casei tatălui meu, i-ați ucis fiii, șaptezeci de oameni, pe aceeași piatră, și ați făcut împărat peste locuitorii din Sihem pe Abimelec, fiul roabei lui, pentru că este fratele vostru. -

Jud 9.5-6;

19Dacă în adevăr și cu toată curăția v-ați purtat voi astăzi față de Ierubaal și casa lui, bine! Abimelec să fie bucuria voastră, și voi să fiți bucuria lui!

Isa 8.6;Filp 3.3;

20Dacă nu, să iasă un foc din Abimelec, și să mistuie pe locuitorii din Sihem și casa lui Milo; și un foc să iasă din locuitorii Sihemului și din casa lui Milo, și să mistuie pe Abimelec!"

Jud 9.15-57;

21Iotam s-a dat înlături, și a luat-o la fugă; s-a dus la Beer unde a locuit departe de fratele său Abimelec.

2Sam 20.14;

Sfârșitul rușinos al lui Abimelec.

22Abimelec stăpânise trei ani peste Israel.

23Atunci Dumnezeu a trimis un duh rău între Abimelec și locuitorii Sihemului și locuitorii Sihemului au fost necredincioși lui Abimelec,

1Sam 16.14;1Sam 18.9-10;1Împ 12.15;1Împ 22.22;2Cron 10.15;2Cron 18.19-etc;Isa 19.2-14;Isa 33.1;

24pentru ca și cruzimea săvârșită cu cei șaptezeci de fii ai lui Ierubaal să-și ia pedeapsa, și sângele lor să cadă asupra fratelui lor Abimelec, care-i ucisese, și asupra locuitorilor Sihemului, care-l ajutaseră să ucidă pe frații săi.

1Împ 2.32;Est 9.25;Ps 7.16;Mat 23.35-36;

25Locuitorii Sihemului au pus la pândă împotriva lui, pe vârfurile munților, niște oameni, care jefuiau pe toți cei ce treceau pe lângă ei, pe drum. Și lucrul acesta a fost adus la cunoștința lui Abimelec.

26Gaal, fiul lui Ebed, a venit cu frații săi, și au trecut la Sihem. Locuitorii Sihemului au avut încredere în el!

27Au ieșit la câmp, le-au cules viile, le-au călcat strugurii, și au început să se înveselească; au intrat în casa dumnezeului lor, au mâncat și au băut, și au blestemat pe Abimelec.

Jud 9.4;

28Și Gaal, fiul lui Ebed, zicea: "Cine este Abimelec, și cine este Sihem, ca să slujim lui Abimelec? Nu este el fiul lui Ierubaal, și nu este Zebul, îngrijitorul lui? Slujiți bărbaților lui Hamor, tatăl lui Sihem; de ce să slujim lui Abimelec?

1Sam 25.10;1Împ 12.16;Gen 34.2-6;

29Oh! dacă aș fi eu stăpânul acestui popor, aș răsturna pe Abimelec". Și despre Abimelec zicea: "Strânge-ți oștirea și ieși"!

2Sam 15.4;

30Zebul, cârmuitorul cetății, a auzit ce zicea Gaal, fiul lui Ebed, și s-a aprins de mânie.

31A trimis pe ascuns niște soli la Abimelec, ca să-i spună: "Iată, Gaal, fiul lui Ebed, și frații lui, au venit la Sihem, și au răsculat cetatea împotriva ta.

32Acum, pleacă noaptea, tu și poporul care este cu tine, și stai la pândă în câmp.

33Dimineața, la răsăritul soarelui, să te arunci cu năvală asupra cetății. Și când Gaal și poporul care este cu el vor ieși împotriva ta, să-i faci ce-ți vor îngădui puterile.

34Abimelec și tot poporul care era cu el au plecat noaptea, și s-au pus la pândă lângă Sihem, împărțiți în patru cete.

35Gaal, fiul lui Ebed, a ieșit, și a stat la intrarea porții cetății. Abimelec și tot poporul care era cu el s-au sculat atunci de la pândă.

36Gaal a zărit poporul, și a zis lui Zebul: "Iată un popor care se pogoară din vârful munților." Zebul i-a răspuns: "Este umbra munților pe care-i iei drept oameni."

37Gaal, luând iarăși cuvântul, a zis: "Este chiar un popor care se pogoară de pe înălțimile țării, și o ceată vine pe drumul Stejarului Ghicitorilor."

38Zebul i-a răspuns: "Unde îți este acum gura, cu care ziceai: "Cine este Abimelec, ca să-i slujim? Nu este oare acesta poporul pe care-l disprețuiai tu? Mergi acum, și luptă-te cu el!"

Jud 9.28-29;

39Gaal a înaintat în fruntea locuitorilor Sihemului, și s-a luptat cu Abimelec.

40Urmărit de Abimelec, a luat-o la fugă dinaintea lui, și mulți oameni au căzut morți până la intrarea porții.

41Abimelec s-a oprit la Aruma. Și Zebul a izgonit pe Gaal și pe frații lui, care n-au putut să rămână la Sihem.

42A doua zi, poporul, a ieșit la câmp. Abimelec, căruia i s-a dat de știre,

43și-a luat ceata, a împărțit-o în trei părți, și s-a pus la pândă în câmp. Văzând că poporul ieșea din cetate, s-a sculat împotriva lor, și i-a bătut.

44Abimelec și cetele care erau cu el au pornit înainte și s-au așezat la intrarea porții cetății: două din aceste cete s-au aruncat asupra tuturor celor ce erau în câmp, și i-au bătut.

45Abimelec a bătut cetatea toată ziua; a luat-o, și a ucis poporul care se afla în ea. Apoi a dărâmat cetatea până în temelie, și a presărat sare peste ea.

Jud 9.20;Deut 29.23;1Împ 12.25;2Împ 3.25;

46La auzul acestui lucru, toți locuitorii turnului Sihemului s-au dus în cetățuia casei dumnezeului Berit.

Jud 8.33;

47S-a dat de știre lui Abimelec că toți locuitorii turnului Sihemnului s-au strâns acolo.

48Atunci Abimelec s-a suit pe muntele Țalmon, el și tot poporul care era cu el. A luat o secure în mână, a tăiat o ramură de copac, a luat-o și a pus-o pe umăr. Apoi a zis poporului care era cu el: "Ați văzut ce am făcut? Grăbiți-vă și faceți și voi ca mine."

Ps 68.14;

49Și au tăiat fiecare câte o ramură, și au mers după Abimelec; au așezat ramurile lângă cetățuie, și i-au dat foc ei și celor ce se aflau în ea. Așa au pierit toți oamenii din turnul Sihemului, în număr de aproape o mie, bărbați și femei.

50Abimelec a pornit împotriva Tebețului. A împresurat Tebețul, și l-a luat.

51În mijlocul cetății era un turn tare, unde au fugit toți locuitorii cetății, bărbați și femei; au încuiat ușile după ei, și s-au suit pe acoperișul turnului.

52Abimelec a ajuns până la turn; l-a bătut, și s-a apropiat de ușa turnului ca să-i pună foc.

53Atunci o femeie a aruncat o piatră de râșniță pe capul lui Abimelec, și i-a sfărâmat țeasta capului.

1Sam 11.21;

54Îndată el a chemat pe tânărul care-i purta armele, și i-a zis: "Scoate-ți sabia, și omoară-mă, ca să nu se zică de mine: "L-a omorât o femeie." Tânărul l-a străpuns cu sabia, și a murit.

1Sam 31.4;

55Când au văzut bărbații lui Israel că Abimelec a murit, au plecat fiecare acasă.

56Astfel a făcut Dumnezeu să cadă asupra lui Abimelec răul pe care-l făcuse tatălui său, ucigând pe cei șaptezeci de frați ai lui;

Jud 9.24;Iov 31.3;Ps 94.23;Prov 5.22;

57și Dumnezeu a făcut să cadă asupra capului oamenilor din Sihem tot răul pe care-l făcuseră. Astfel s-a împlinit față de ei blestemul lui Iotam, fiul lui Ierubaal.

Jud 9.20;

Tola și Iair, judecători în Israel.

10

1După Abimelec, s-a sculat Tola, fiul lui Pua, fiul lui Dodo, bărbat din Isahar, ca să izbăvească pe Israel; el locuia la Șamir, în muntele lui Efraim.

Jud 2.16;

2Tola a fost judecător în Israel douăzeci și trei de ani; apoi a murit, și a fost îngropat la Șamir.

3După el, s-a sculat Iair, Galaaditul, care a fost judecător în Israel douăzeci și doi de ani.

4El avea treizeci de fii, care călăreau pe treizeci de mânji de măgari, și stăpâneau treizeci de cetăți, numite și azi cetățile lui Iair, și așezate în țara Galaadului.

Jud 5.10;Jud 12.14;Deut 3.14;

5Și Iair a murit, și a fost îngropat la Camon.

Filistenii și Amoniții apasă pe Israel.

6Copiii lui Israel au făcut iarăși ce nu plăcea Domnului; au slujit Baalilor și Astarteelor, dumnezeilor Siriei, dumnezeilor Sidonului, dumnezeilor Moabului, dumnezeilor fiilor lui Amon, și dumnezeilor Filistenilor, și au părăsit pe Domnul, și nu I-au mai slujit.

Jud 2.11;Jud 3.7;Jud 4.1;Jud 6.1;Jud 13.1;Jud 2.13;Jud 2.12;1Împ 11.33;Ps 106.36;

7Domnul S-a aprins de mânie împotriva lui Israel, și i-a vândut în mâinile Filistenilor și în mâinile fiilor lui Amon.

Jud 2.14;1Sam 12.9;

8Ei au apăsat și au asuprit pe copiii lui Israel în vremea aceea optsprezece ani, și anume: pe toți copiii lui Israel care erau de cealaltă parte a Iordanului în țara Amoriților în Galaad.

9Fiii lui Amon au trecut Iordanul ca să se bată și împotriva lui Iuda, împotriva lui Beniamin și împotriva casei lui Efraim. Și Israel era într-o mare strâmtorare.

10Copiii lui Israel au strigat către Domnul, și au zis: "Am păcătuit împotriva Ta, căci am părăsit pe Dumnezeul nostru și am slujit Baalilor."

1Sam 12.10;

11Domnul a zis copiilor lui Israel: "Nu v-am izbăvit Eu de Egipteni, de Amoriți, de fiii lui Amon, și de Filisteni?

Ex 14.30;Num 21.21-25;Jud 3.12-13;Jud 3.31;

12Și când v-au apăsat Sidoniții, Amalec și Maon, și ați strigat către Mine, nu v-am izbăvit Eu din mâinile lor?

Ps 106.42-43;Jud 5.19;Jud 6.3;

13Dar voi M-ați părăsit, și ați slujit altor dumnezei. De aceea nu vă voi mai izbăvi.

Deut 32.15;Ier 2.13;

14Duceți-vă și chemați pe dumnezeii pe care i-ați ales; ei să vă izbăvească în vremea strâmtorării voastre!"

Deut 32.37-38;2Împ 3.13;Ier 2.28;

15Copiii lui Israel au zis Domnului: "Am păcătuit, fă-ne ce-Ți va plăcea. Numai izbăvește-ne astăzi!"

1Sam 3.18;2Sam 15.26;

16Și au scos dumnezeii străini din mijlocul lor, și au slujit Domnului. El S-a îndurat de suferințele lui Israel.

2Cron 7.14;2Cron 15.8;Ier 18.7-8;Ps 106.44-45;Isa 63.8;

17Fiii lui Amon s-au strâns și au tăbărât în Galaad, și copiii lui Israel s-au strâns și au tăbărât la Mițpa.

Gen 31.49;Jud 11.11-29;

18Poporul, și căpeteniile Galaadului și-au zis unul altuia: "Cine este omul care va începe lupta împotriva fiilor lui Amon? El va fi căpetenia tuturor locuitorilor Galaadului."

Jud 11.8-11;

Iefta, judecător în Israel.

11

1Iefta, Galaaditul, era un om viteaz. El era fiul unei curve. Galaad născuse pe Iefta.

Evr 11.32;Jud 6.12;2Împ 5.1;

2Nevasta lui Galaad i-a născut fii, care, făcându-se mari, au izgonit pe Iefta, și i-au zis: "Tu nu vei avea moștenire în casa tatălui nostru, căci ești fiul unei alte femei."

3Și Iefta a fugit de la frații lui, și a locuit în țara Tob. Niște oameni fără căpătâi s-au strâns la Iefta, și făceau plimbări cu el.

Jud 9.4;1Sam 22.2;

4După câtva timp, fiii lui Amon au pornit cu război împotriva lui Israel.

5Și pe când fiii lui Amon făceau război cu Israel, bătrânii Galaadului s-au dus să caute pe Iefta din țara Tob.

6Ei au zis lui Iefta: "Vino de fii căpetenia noastră, și să batem pe fiii lui Amon."

7Iefta a răspuns bătrânilor Galaadului: "Nu m-ați urât voi, și nu m-ați izgonit voi din casa tatălui meu? Pentru ce veniți la mine acum când sunteți în strâmtorare?"

Gen 26.27;

8Bătrânii Galaadului au zis lui Iefta: "Ne întoarcem la tine acum, ca să mergi cu noi, să bați pe fiii lui Amon, și să fii căpetenia noastră, căpetenia tuturor locuitorilor Galaadului."

Jud 10.18;Luc 17.4;Jud 10.18;

9Iefta a răspuns bătrânilor Galaadului: "Dacă mă aduceți înapoi ca să bat pe fiii lui Amon, și dacă Domnul îi va da înaintea mea, voi fi eu oare căpetenia voastră?"

10Bătrânii Galaadului au zis lui Iefta: "Domnul să ne audă, și să judece, dacă nu vom face ce spui."

Ier 42.5;

11Și Iefta a pornit cu bătrânii Galaadului. Poporul l-a pus în fruntea lui, și l-a așezat căpetenie, și Iefta a spus din nou înaintea Domnului, la Mițpa, toate cuvintele pe care le rostise.

Jud 11.8;Jud 10.17;Jud 20.1;1Sam 10.17;1Sam 11.15;

Înfrângerea Amoniților.

12Iefta a trimis soli împăratului fiilor lui Amon, ca să-i spună: "Ce ai cu mine de vii împotriva mea să faci război împotriva țării mele?"

13Împăratul fiilor lui Amon a răspuns solilor lui Iefta: "Pentru că Israel, când s-a suit din Egipt, a pus mâna pe țara mea, de la Arnon până la Iaboc și Iordan. Dă-mi-o înapoi acum de bună voie."

Num 21.24-26;Gen 32.22;

14Iefta a trimis iarăși soli împăratului fiilor lui Amon,

15ca să-i spună: "Așa vorbește Iefta. "Israel n-a pus mâna pe țara Moabului, nici pe țara fiilor lui Amon.

Deut 2.9-19;

16Căci, când s-a suit Israel din Egipt, a mers în pustie până la marea Roșie și a ajuns la Cades.

Num 14.25;Deut 1.40;Ios 5.6;Num 13.26;Num 20.1;Deut 1.46;

17Atunci Israel a trimis soli împăratului Edomului, ca să-i spună: "Lasă-mă să trec prin țara ta." Dar împăratul Edomului n-a voit. A trimis și la împăratul Moabului, și nici el n-a vrut. Și Israel a rămas la Cades.

Num 20.14;Num 20.18-21;Num 20.1;

18Apoi a mers prin pustie, a ocolit țara Edomului și țara Moabului, și a venit la răsăritul țării Moabului; au tăbărât dincolo de Arnon, fără să intre pe ținutul Moabului, căci Arnonul era hotarul Moabului.

Num 21.4;Deut 2.1-8;Num 21.11;Num 21.13;Num 22.36;

19Israel a trimis soli lui Sihon, împăratul Amoriților, împăratul Hesbonului. Și Israel i-a zis: "Lasă-mă să trec prin țara ta până la locul spre care mergem."

Num 21.21;Deut 2.26;Num 21.22;Deut 2.27;

20Dar Sihon n-a avut încredere în Israel, ca să-l lase să treacă pe ținutul lui; și-a strâns tot poporul, a tăbărât la Iahat, și a luptat împotriva lui Israel.

Num 21.23;Deut 2.32;

21Domnul, Dumnezeul lui Israel, a dat pe Sihon și pe tot poporul lui în mâinile lui Israel, care i-a bătut. Israel a pus mâna pe toată țara Amoriților, care erau așezați în țara aceasta.

Num 21.24-25;Deut 2.33-34;

22Au pus mâna pe tot ținutul Amoriților, de la Arnon până la Iaboc, și de la pustie până la Iordan.

Deut 2.36;

23Și acum, când Domnul, Dumnezeul lui Israel, a izgonit pe Amoriți dinaintea poporului Său Israel, tu să le stăpânești țara?

24Oare ce-ți dă în stăpânire dumnezeul tău Chemoș, nu vei stăpâni? Și tot ce ne-a dat în stăpânire Domnul, Dumnezeul nostru, înaintea noastră, noi să nu stăpânim!

Num 21.29;1Împ 11.7;Ier 48.7;Deut 9.4-5;Deut 18.12;Ios 3.10;

25Ești tu mai bun decât Balac, fiul lui Țipor, împăratul Moabului? S-a certat el cu Israel sau a făcut el război împotriva lui?

Num 22.2;Ios 24.9;

26Iată că sunt trei sute de ani de când locuiește Israel la Hesbon și în satele din jurul lui, la Aroer și în satele din jurul lui și în toate cetățile care sunt pe malul Arnonului: pentru ce nu i le-ați luat în tot timpul acesta?

Num 21.25;Deut 2.36;

27Eu nu te-am supărat deloc, și rău te-ai purtat cu mine, făcându-mi război. Domnul să judece lucrul acesta. El să fie astăzi judecător între fiii lui Israel și fiii lui Amon."

Gen 18.25;Gen 16.5;Gen 31.53;1Sam 24.12-15;

28Împăratul fiilor lui Amon n-a ascultat cuvintele pe care a trimis Iefta să i le spună.

Fiica lui Iefta.

29Duhul Domnului a venit peste Iefta. Iefta a străbătut Galaadul și Manase; a trecut la Mițpe în Galaad; și din Mițpe din Galaad, a pornit împotriva fiilor lui Amon.

Jud 3.10;

30Iefta a făcut o juruință Domnului, și a zis: "Dacă vei da în mâinile mele pe fiii lui Amon,

Gen 28.20;1Sam 1.11;

31oricine va ieși pe porțile casei mele înaintea mea, la întoarcerea mea fericită de la fiii lui Amon, va fi închinat Domnului, și-l voi aduce ca ardere de tot."

Lev 27.2;1Sam 1.11-28;1Sam 2.18;Ps 66.13;Lev 27.11-12;

32Iefta a pornit împotriva fiilor lui Amon, și Domnul i-a dat în mâinile lui.

33Le-a pricinuit o foarte mare înfrângere, de la Aroer până spre Minit, loc care cuprindea douăzeci de cetăți, și până la Abel-Cheramim. Și fiii lui Amon au fost smeriți înaintea copiilor lui Israel.

Ezec 27.17;

34Iefta s-a întors acasă la Mițpa. Și iată că fiica sa i-a ieșit înainte cu timpane și jocuri. Ea era singurul lui copil; n-avea fii și nici altă fată.

Jud 10.17;Jud 11.11;Ex 15.20;1Sam 18.6;Ps 68.25;Ier 31.4;

35Cum a văzut-o, el și-a rupt hainele, și a zis: "Ah! fata mea! adânc mă lovești și mă tulburi! Am făcut o juruință Domnului, și n-o pot întoarce."

Gen 37.29-34;Ecl 5.2;Num 30.2;Ps 15.4;Ecl 5.4-5;

36Ea i-a zis: "Tată, ai făcut o juruință Domnului, fă-mi potrivit cu ceea ce ți-a ieșit din gură, acum când Domnul te-a răzbunat pe vrăjmașii tăi, pe fiii lui Amon."

Num 30.2;2Sam 18.19-31;

37Și ea a zis tatălui său: "Atât îngăduie-mi: lasă-mă slobodă două luni, ca să mă duc să mă pogor în munți, și să-mi plâng fecioria cu tovarășele mele."

38El a răspuns: "Du-te!" Și a lăsat-o slobodă două luni. Ea s-a dus cu tovarășele ei, și și-a plâns fecioria pe munți.

39După cele două luni, s-a întors la tatăl ei, și el a împlinit cu ea juruința pe care o făcuse. Ea nu cunoscuse împreunarea cu bărbat. De atunci s-a făcut în Israel obiceiul

Jud 11.31;1Sam 1.22-24;1Sam 2.18;

40că, în toți anii, fetele lui Israel se duc să prăznuiască pe fiica lui Iefta, Galaaditul, patru zile pe an.

Războiul dintre Efraimiți și Galaadiți.

12

1Bărbații lui Efraim s-au strâns, au pornit spre miază noapte, și au zis lui Iefta: "Pentru ce te-ai dus să bați pe fiii lui Amon, fără să ne fi chemat și pe noi să mergem cu tine? Vrem să-ți dăm foc casei și să te ardem împreună cu ea."

Jud 8.1;

2Iefta le-a răspuns: "Eu și poporul meu am avut mari certuri cu fiii lui Amon; și când v-am chemat, nu m-ați scăpat din mâinile lor.

3Văzând că nu-mi vii în ajutor, mi-am pus viața în joc, și am pornit împotriva fiilor lui Amon. Domnul i-a dat în mâinile mele. Pentru ce vă suiți dar azi împotriva mea ca să-mi faceți război?"

1Sam 19.5;1Sam 28.21;Iov 13.14;Ps 119.109;

4Iefta a strâns pe toți bărbații Galaadului, și a început lupta cu Efraim. Bărbații Galaadului au bătut pe Efraim, pentru că Efraimiții ziceau: "Sunteți niște fugari ai lui Efraim! Galaadul este în mijlocul lui Efraim, în mijlocul lui Manase!"

1Sam 25.10;Ps 78.9;

5Galaadiții au pus mâna pe vadurile Iordanului dinspre Efraim. Și când unul din fugarii lui Efraim, zicea: "Lasă-mă să trec!" bărbații Galaadului îl întrebau: "Ești Efraimit?" Dacă răspundea: "Nu",

Ios 22.11;Jud 3.28;Jud 7.24;

6atunci îi ziceau: "Ei bine, zi Șibolet." Și el zicea: "Sibolet", căci nu putea să-l spună bine. Atunci bărbații Galaadului îl apucau, și-l înjunghiau lângă vadurile Iordanului. Astfel au pierit în vremea aceea patruzeci și două de mii de bărbați din Efraim.

7Iefta a fost judecător în Israel zece ani; apoi Iefta, Galaaditul, a murit, și a fost îngropat într-una din cetățile Galaadului.

Ibțan, Elon, Abdon.

8După el, a fost judecător în Israel Ibțan din Betleem.

9El a avut treizeci de fii, a măritat treizeci de fete în afară, și a adus pentru fiii lui treizeci de fete de afară. El a fost judecător în Israel șapte ani;

10apoi Ibțan a murit, și a fost îngropat în Betleem.

11După el a fost judecător în Israel Elon din Zabulon. El a fost judecător în Israel zece ani;

12apoi Elon din Zabulon a murit, și a fost îngropat la Aialon, în țara lui Zabulon.

13După el, a fost judecător în Israel, Abdon, fiul lui Hilel, Piratonitul.

14El a avut patruzeci de fii și treizeci de nepoți, care călăreau pe șaptezeci de mânji de măgari. El a fost judecător în Israel opt ani;

Jud 5.10;Jud 10.4;

15apoi Abdon, fiul lui Hilel, Piratonitul, a murit și a fost la îngropat Piraton, în țara lui Efraim, pe muntele Amaleciților.

Jud 3.13-27;Jud 5.14;

Vestirea nașterii lui Samson.

13

1Copiii lui Israel au făcut iarăși ce nu plăcea Domnului; și Domnul i-a dat în mâinile Filistenilor, timp de patruzeci de ani.

Jud 2.11;Jud 3.7;Jud 4.1;Jud 6.1;Jud 10.6;1Sam 12.9;

2Era un om în Țorea, din familia Daniților, care se chema Manoah. Nevasta sa era stearpă, și nu năștea.

Ios 19.41;

3Îngerul Domnului S-a arătat femeii, și i-a zis: "Iată că tu ești stearpă, și n-ai copii; dar vei rămâne însărcinată, și vei naște un fiu.

Jud 6.12;Luc 1.11-31;

4Acum ia bine seama, să nu bei nici vin, nici băutură tare, și să nu mănânci nimic necurat.

Jud 13.14;Num 6.2-3;Luc 1.15;

5Căci vei rămâne însărcinată, și vei naște un fiu. Briciul nu va trece peste capul lui, pentru că acest copil va fi închinat lui Dumnezeu din pântecele mamei lui; și el va începe să izbăvească pe Israel din mâna Filistenilor."

6Femeia s-a dus și a spus bărbatului ei: "Un om al lui Dumnezeu a venit la mine, și avea înfățișarea unui înger al lui Dumnezeu, o înfățișare înfricoșată. Nu l-am întrebat de unde este, și nici nu mi-a spus care-i este numele.

Deut 33.1;1Sam 2.27;1Sam 9.6;1Împ 17.24;Mat 28.3;Luc 9.29;Fapt 6.15;Jud 13.17-18;

7Dar mi-a zis: "Tu vei rămâne însărcinată, și vei naște un fiu; și acum să nu bei nici vin nici băutură tare, și să nu mănânci nimic necurat, pentru că acest copil va fi închinat lui Dumnezeu din pântecele maicii lui, până în ziua morții lui".

Îngerul se arată din nou.

8Manoah a făcut Domnului următoarea rugăciune: "Doamne, Te rog, să mai vină odată la noi omul lui Dumnezeu pe care l-ai trimis, și să ne învețe ce să facem pentru copilul care se va naște!"

9Dumnezeu a ascultat rugăciunea lui Manoah, și Îngerul lui Dumnezeu a venit iarăși la femeie. Ea ședea într-un ogor, și Manoah, bărbatul ei, nu era cu ea.

10Ea a alergat repede să dea de veste bărbatului ei, și i-a zis: "Iată că omul care venise în cealaltă zi la mine, mi s-a arătat iarăși".

11Manoah s-a sculat, a mers după nevasta sa, s-a dus la omul acela, și i-a zis: "Tu ai vorbit femeii acesteia?" El a răspuns: "Eu".

12Manoah a zis: "Acum, dacă se va împlini cuvântul Tău, ce va trebui să păzim cu privire la copil, și ce va fi de făcut?"

13Îngerul Domnului a răspuns lui Manoah: "Femeia să se ferească de tot ce i-am spus.

14Să nu guste nici un rod din viță, să nu bea nici vin, nici băutură tare, și să nu mănânce nimic necurat; să păzească tot ce i-am poruncit."

Jud 13.4;

15Manoah a zis Îngerului Domnului: "Îngăduie-mi să Te opresc, și să-Ți pregătesc un ied".

Gen 18.5;Jud 6.18;

16Îngerul Domnului a răspuns lui Manoah: "Chiar dacă M-ai opri, n-aș mânca din bucatele tale; dar dacă vrei să aduci o ardere de tot, s-o aduci Domnului". Manoah nu știa că este Îngerul Domnului.

17Și Manoah a zis Îngerului Domnului: "Care-Ți este numele, ca să-Ți aducem slavă, când se va împlini cuvântul Tău?"

18Îngerul Domnului i-a răspuns: "Pentru ce Îmi ceri Numele? El este minunat."

19Manoah a luat iedul și darul de mâncare, și a adus jertfă Domnului pe stâncă. S-a făcut o minune, în timp ce Manoah și nevasta sa priveau.

Jud 6.19-20;

20Pe când flacăra se suia de pe altar spre cer, Îngerul Domnului S-a suit în flacăra altarului. Văzând lucrul acesta, Manoah și nevasta sa au căzut cu fața la pământ.

Lev 9.24;1Cron 21.16;Ezec 1.28;Mat 17.6;

21Îngerul Domnului nu S-a mai arătat lui Manoah și nevestei lui. Atunci Manoah a înțeles că este Îngerul Domnului,

Jud 6.22;

22și a zis nevestei sale: "Vom muri, căci am văzut pe Dumnezeu."

Gen 32.30;Ex 33.20;Deut 5.26;Jud 6.22;

23Nevasta sa i-a răspuns: "Dacă ar fi vrut Domnul să ne omoare, n-ar fi primit din mâinile noastre arderea de tot și darul de mâncare, nu ne-ar fi arătat toate acestea, și nu ne-ar fi făcut să auzim acum asemenea lucruri".

Nașterea lui Samson.

24Femeia a născut un fiu, și i-a pus numele Samson. Copilul a crescut, și Domnul l-a binecuvântat.

Evr 11.32;1Sam 3.19;Luc 1.80;Luc 2.52;

25Și Duhul Domnului a început să-l miște la Mahane-Dan, între Țorea și Eștaol.

Jud 3.10;1Sam 11.6;Mat 4.1;Ios 15.33;Jud 18.11;

Lupta lui Samson cu leul.

14

1Samson s-a pogorât la Timna, și a văzut acolo o femeie din fetele Filistenilor.

Gen 38.13;Ios 15.10;Gen 34.2;

2Când s-a suit înapoi, a spus lucrul acesta tatălui său și mamei sale, și a zis: "Am văzut la Timna o femeie din fetele Filistenilor; luați-mi-o acum de nevastă".

Gen 21.21;Gen 34.4;

3Tatăl său și mama sa i-au zis: "Nu este nici o femeie între fetele fraților tăi și în tot poporul nostru, de te duci să-ți iei nevastă de la Filisteni, care sunt netăiați împrejur?" Și Samson a zis tatălui său: "Ia-mi-o, căci îmi place."

Gen 24.3-4;Gen 34.14;Ex 34.16;Deut 7.3;

4Tatăl său și mama sa nu știau că lucrul acesta venea de la Domnul: căci Samson căuta un prilej de ceartă din partea Filistenilor. În vremea aceea Filistenii stăpâneau peste Israel.

Ios 11.20;1Împ 12.15;2Împ 6.33;2Cron 10.15;2Cron 22.7;2Cron 25.20;Jud 13.1;Deut 28.48;

5Samson s-a pogorât împreună cu tatăl său și cu mama sa la Timna. Când au ajuns la viile din Timna, iată că i-a ieșit înainte un leu tânăr mugind.

6Duhul Domnului a venit peste Samson; și, fără să aibă ceva în mână, Samson a sfâșiat pe leu cum se sfâșie un ied. N-a spus tatălui său și mamei sale ce făcuse.

Jud 3.10;Jud 13.25;1Sam 11.6;

7S-a pogorât și a vorbit cu femeia aceea, și ea i-a plăcut.

8După câtva timp, s-a dus iarăși la Timna ca s-o ia, și s-a abătut să vadă hoitul leului. Și iată că în trupul leului era un roi de albine și miere.

9A luat mierea în mână, și a mâncat-o pe drum; și când a ajuns la tatăl său și la mama sa, le-a dat, și au mâncat și ei din ea. Dar nu le-a spus că luase mierea aceasta din trupul leului.

Căsătoria lui Samson și ghicitorile.

10Tatăl lui Samson s-a pogorât la femeia aceea. Și acolo Samson a făcut un ospăț, căci așa făceau tinerii.

11Cum l-au văzut, au poftit treizeci de tovarăși, care au stat împreună cu el.

12Samson le-a zis: "Am să vă spun o ghicitoare. Dacă mi-o veți ghici în cele șapte zile ale ospățului, și dacă o veți dezlega, vă voi da treizeci de cămăși și treizeci de haine de schimb.

1Împ 10.1;Ezec 17.2;Luc 14.7;Gen 29.27;Gen 45.22;2Împ 5.22;

13Dar dacă n-o veți ghici, să-mi dați voi treizeci de cămăși și treizeci de haine de schimb". "Ei i-au zis:" "Spune-ne ghicitoarea ta s-o auzim".

14Și el le-a zis: "Din cel ce mănâncă a ieșit ce se mănâncă, Și din cel tare a ieșit dulceață".

15Trei zile, n-au putut dezlega ghicitoarea. În ziua a șaptea, au zis nevestei lui Samson: "Înduplecă pe bărbatul tău să ne dezlege ghicitoarea; altfel, te vom arde, pe tine și casa tatălui tău. Ne-ați adunat aici ca să ne jefuiți, nu-i așa?"

Jud 16.5;Jud 15.6;

16Nevasta lui Samson plângea lângă el și zicea: "Tu n-ai decât ură pentru mine, și nu mă iubești; ai spus o ghicitoare copiilor poporului meu, și nu mi-ai dezlegat-o!" Și el i-a răspuns: "N-am dezlegat-o nici tatălui meu, nici mamei mele: să ți-o dezleg ție"?

Jud 16.15;

17Ea a plâns lângă el tot timpul celor șapte zile cât a ținut ospățul; și în ziua a șaptea, i-a dezlegat-o, căci îl necăjea. Și ea a dat copiilor poporului ei dezlegarea ghicitorii.

18Oamenii din cetate au zis lui Samson în ziua a șaptea, înainte de apusul soarelui: "Ce este mai dulce decât mierea, și ce este mai tare decât leul? Și el le-a zis: "Dacă n-ați fi arat cu juncana mea, Nu mi-ați fi dezlegat ghicitoarea".

19Duhul Domnului a venit peste el, și s-a pogorât la Ascalon. Acolo a ucis treizeci de oameni, le-a luat hainele și a dat hainele de schimb celor ce dezlegaseră ghicitoarea. Era aprins de mânie, și s-a suit la casa tatălui său.

Jud 3.10;Jud 13.25;

20Nevasta sa a fost dată unuia din tovarășii lui, cu care era prieten el.

Jud 15.2;Ioan 3.29;

Stricăciunea făcută holdelor Filistenilor cu vulpile.

15

1După câtva timp, pe vremea seceratului grâului, Samson s-a dus să-și vadă nevasta, și i-a dus un ied. El a zis: "Vreau să intru la nevasta mea în odaia ei".

2Dar tatăl nevestei nu i-a îngăduit să intre. "Am crezut că o urăști", a zis el, "și am dat-o tovarășului tău. Nu este sora sa cea tânără mai frumoasă ca ea? Ia-o dar în locul ei."

Jud 14.20;

3Samson le-a zis: "De data aceasta nu voi fi vinovat față de Filisteni, dacă le voi face rău".

4Samson a plecat. A prins trei sute de vulpi, și a luat niște făclii: apoi a legat vulpile coadă de coadă, și a pus câte o făclie între cele două cozi, la mijloc.

5A aprins făcliile, a dat drumul vulpilor în grânele Filistenilor, și a aprins astfel atât stogurile de snopi, cât și grâul care era în picioare, ba încă și grădinile de măslini.

6Filistenii au zis: "Cine a făcut lucrul acesta?" Li s-a răspuns: "Samson, ginerele Timneanului, pentru că acesta i-a luat nevasta și a dat-o tovarășului lui". Și Filistenii s-au suit, și au ars-o pe ea și pe tatăl ei.

Jud 14.15;

7Samson le-a zis: "Așa faceți? Nu voi înceta decât după ce-mi voi răzbuna pe voi".

8I-a bătut aspru, pe spate și pe pântece; apoi s-a pogorât și a locuit în crăpătura stâncii Etam.

Samson ucide o mie de Filisteni.

9Atunci Filistenii au pornit, au tăbărât în Iuda, și s-au întins până la Lehi.

Jud 15.19;

10Bărbații din Iuda au zis: "Pentru ce v-ați suit împotriva noastră?" Ei au răspuns: "Ne-am suit să legăm pe Samson, ca să-i facem așa cum ne-a făcut el nouă".

11Atunci trei mii de bărbați din Iuda s-au pogorât la crăpătura stâncii Etam, și au zis lui Samson: "Nu știi că Filistenii stăpânesc peste noi? Ce ne-ai făcut deci?" El le-a răspuns: "Le-am făcut așa cum mi-au făcut și ei mie."

12Ei i-au zis: "Noi ne-am pogorât să te legăm, ca să te dăm în mâinile Filistenilor." Samson le-a zis: "Jurați-mi că nu mă veți omorî".

13Ei i-au răspuns: "Nu; vrem numai să te legăm și să te dăm în mâinile lor, dar nu te vom omorî." Și l-au legat cu două funii noi, și l-au scos din stâncă.

14Când a ajuns la Lehi, Filistenii au început să strige de bucurie înaintea lui. Atunci Duhul Domnului a venit peste el. Funiile pe care le avea la brațe s-au făcut ca niște fire de in ars în foc, și legăturile i-au căzut de pe mâini.

Jud 3.10;Jud 14.6;

15El a găsit o falcă de măgar neuscată încă, a întins mâna și a luat-o și a ucis cu ea o mie de oameni.

Lev 26.8;Ios 23.10;Jud 3.31;

16Și Samson a zis: "Cu o falcă de măgar, o grămadă, două grămezi; Cu o falcă de măgar, am ucis o mie de oameni".

17După ce a isprăvit de vorbit, a aruncat falca din mână. Și locul acela s-a numit Ramat-Lehi (Aruncarea fălcii).

Samson bea apă din stâncă.

18Fiindu-i foarte sete, a strigat către Domnul, și a zis: "Tu ai îngăduit, prin mâna robului Tău, această mare izbăvire; și acum să mor de sete, și să cad în mâinile celor netăiați împrejur?"

Ps 3.7;

19Dumnezeu a despicat crăpătura stâncii din Lehi, și a ieșit apă din ea. Samson a băut, duhul i s-a întremat, și s-a înviorat. De aceea s-a numit izvorul acela En-Hacore (Izvorul celui ce strigă); el este și astăzi la Lehi.

Gen 45.27;Isa 40.29;

20Samson a fost două zeci de ani judecător în Israel, pe vremea Filistenilor.

Jud 13.1;

Dalila.

16

1Samson a plecat la Gaza; acolo a văzut o curvă, și a intrat la ea.

2S-a spus oamenilor din Gaza: "Samson a venit aici". Și l-au înconjurat, și au pândit toată noaptea la poarta cetății. Au stat liniștiți toată noaptea, și au zis: "Când se va lumina de ziuă, îl vom omorî".

1Sam 23.26;Ps 118.10-12;Fapt 9.24;

3Samson a rămas culcat până la miezul nopții. Pe la miezul nopții, s-a sculat, și a apucat porțile cetății cu amândoi stâlpii, le-a scos împreună cu zăvorul, le-a pus pe umeri, și le-a dus pe vârful muntelui din fața Hebronului.

4După aceea, a iubit pe o femeie în valea Sorec. Ea se numea Dalila.

5Domnitorii Filistenilor s-au suit la ea, și i-au zis: "Înduplecă-l, și află de unde-i vine puterea lui cea mare și cum am putea să-l biruim, ca să-l legăm și să-l slăbim, și-ți vom da fiecare câte o mie o sută de sicli de argint.

Jud 14.15;Prov 2.16-19;Prov 5.3-11;Prov 6.24-26;Prov 7.21-23;

6Dalila a zis lui Samson: "Spune-mi, te rog, de unde-ți vine puterea ta cea mare, și cu ce ar trebui să fii legat ca să fii biruit".

7Samson i-a zis: "Dacă aș fi legat cu șapte funii noi, care să nu fie uscate încă, aș slăbi și aș fi ca orice alt om".

8Domnitorii Filistenilor au adus Dalilei șapte funii noi, neuscate încă". Și ea l-a legat cu funiile acestea.

9Iar niște oameni stăteau la pândă la ea, într-o odaie. Ea i-a zis: "Filistenii sunt asupra ta Samson"! Și el a rupt funiile, cum se rupe o ață de câlți când se atinge de foc. Și astfel n-au știut de unde-i venea puterea.

10Dalila a zis lui Samson: "Vezi, ți-ai bătut joc de mine, mi-ai spus minciuni. Acum, te rog, arată-mi cu ce trebuie să fii legat".

11El i-a zis: "Dacă aș fi legat cu funii noi, care să nu fi fost întrebuințate niciodată, aș slăbi și aș fi ca orice alt om".

12Dalila a luat niște funii noi, și l-a legat cu ele. Apoi i-a zis: "Filistenii sunt asupra ta, Samson!" Iar niște oameni stăteau la pândă într-o odaie. Și el a rupt funiile de la brațe ca pe o ață.

13Dalila a zis lui Samson: "Până acum ți-ai bătut joc de mine, și mi-ai spus minciuni. Spune-mi cu ce trebuie să fii legat". El i-a zis: "N-ai decât să împletești cele șapte șuvițe de păr din capul meu în urzeala țesăturii".

14Și ea le-a pironit cu un cui de lemn în pământ. Apoi i-a zis: "Filistenii sunt asupra ta, Samson!" Și el s-a trezit din somn, și a smuls cuiul de lemn din pământ cu urzeală cu tot.

15Ea i-a zis: "Cum poți spune: "Te iubesc!" când inima ta nu este cu mine? Iată că de trei ori ți-ai bătut joc de mine, și nu mi-ai spus de unde-ți vine puterea ta cea mare."

Jud 14.16;

16Fiindcă ea îl necăjea și-l chinuia în fiecare zi cu stăruințele ei, sufletul i s-a umplut de o neliniște de moarte,

17și-a deschis toată inima față de ea, și i-a zis: "Briciul n-a trecut peste capul meu, pentru că sunt închinat Domnului din pântecele maicii mele. Dacă aș fi ras, puterea m-ar părăsi, aș slăbi, și aș fi ca orice alt om".

Mic 7.5;Num 6.5;Jud 13.5;

18Dalila, văzând că își deschisese toată inima față de ea, a trimis să cheme pe domnitorii Filistenilor, și a pus să le spună: "Suiți-vă de data aceasta, căci mi-a deschis toată inima lui". Și domnitorii Filistenilor s-au suit la ea, și au adus argintul în mâini.

19Ea l-a adormit pe genunchii ei. Și chemând un om, a ras cele șapte șuvițe de pe capul lui Samson, și a început astfel să-l slăbească. El și-a pierdut puterea.

Prov 7.26-27;

20Atunci ea a zis: "Filistenii sunt asupra ta, Samson!" Și el s-a trezit din somn, și a zis: "Voi face ca și mai înainte, și mă voi scutura". Nu știa că Domnul Se depărtase de el.

Num 14.9;Num 14.42-43;Ios 7.12;Ios 18.12;Ios 28.15-16;2Cron 15.2;

21Filistenii l-au apucat, și i-au scos ochii; l-au pogorât la Gaza, și l-au legat cu niște lanțuri de aramă. El învârtea la râșniță în temniță.

Răzbunarea și moartea lui Samson.

22Dar părul capului lui a început iarăși să crească, după ce fusese ras.

23Și domnitorii Filistenilor s-au strâns ca să aducă o mare jertfă dumnezeului lor Dagon, și ca să se înveselească. Ei ziceau: "Dumnezeul nostru a dat în mâinile noastre pe Samson, vrăjmașul nostru."

24Și când l-a văzut poporul, au lăudat pe dumnezeul lor, zicând: "Dumnezeul nostru a dat în mâinile noastre pe vrăjmașul nostru, pe acela care ne pustiia țara, și ne înmulțea morții."

Dan 5.4;

25În bucuria inimii lor, au zis: "Chemați pe Samson, ca să ne desfăteze!" Au scos pe Samson din temniță, și el a jucat înaintea lor. L-au așezat între stâlpi.

Jud 9.27;

26Și Samson a zis tânărului care-l ținea de mână: "Lasă-mă, ca să mă pot atinge de stâlpii pe care se reazemă casa, și să mă reazem de ei."

27Casa era plină de bărbați și de femei; toți domnitorii Filistenilor erau acolo, și pe acoperiș erau aproape trei mii de inși, bărbați și femei, care priveau la Samson, cum juca.

28Atunci Samson a strigat către Domnul, și a zis: "Doamne, Dumnezeule! Adu-ți aminte de mine, Te rog; Dumnezeule, dă-mi putere numai de data aceasta, și cu o singură lovitură să-mi răzbun pe Filisteni pentru cei doi ochi ai mei!"

29Și Samson a îmbrățișat amândoi stâlpii de la mijloc pe care se sprijinea casa, și s-a rezemat de ei; unul era la dreapta lui, și altul la stânga.

30Samson a zis: "Să mor împreună cu Filistenii!" S-a plecat cu toată puterea, și casa a căzut peste domnitori și peste tot poporul care era acolo. Cei pe care i-a prăpădit la moartea lui au fost mai mulți decât cei pe care-i omorâse în timpul vieții.

31Frații lui și toată casa tatălui său s-au pogorât, și l-au luat. Când s-au suit înapoi, l-au îngropat între Țorea și Eștaol, în mormântul tatălui său Manoah. El fusese judecător în Israel douăzeci de ani.

Jud 13.25;

Mica.

17

1Era un om din muntele lui Efraim, numit Mica.

2El a zis mamei sale: "Cei o mie o sută de sicli de argint, care ți s-au luat, și pentru care ai blestemat chiar în auzul urechilor mele, argintul acesta este în mâinile mele, eu îl luasem." Și mama sa a zis: "Binecuvântat să fie fiul meu de Domnul!"

Gen 14.19;Rut 3.10;

3El a dat înapoi mamei sale cei o mie o sută sicli de argint; și mama sa a zis: "Închin cu mâna mea argintul acesta Domnului, ca să fac cu el fiului meu un chip cioplit și un chip turnat; și astfel ți-l voi da înapoi."

Ex 20.4-23;Lev 19.4;

4El a dat argintul înapoi mamei sale. Mama sa a luat două sute sicli de argint, și a dat argintul la argintar, care a făcut din el un chip cioplit și un chip turnat. Chipurile au fost aduse în casa lui Mica.

Isa 46.6;

5Mica acesta avea o casă a lui Dumnezeu; a făcut un efod și terafimi, și a sfințit pe unul din fiii lui ca preot.

Jud 8.27;Gen 31.19-30;Osea 3.4;

6În vremea aceea, nu era împărat în Israel. Fiecare făcea ce-i plăcea.

Jud 18.1;Jud 19.1;Jud 21.25;Deut 33.5;Deut 12.8;

7Era un tânăr în Betleemul lui Iuda, din familia lui Iuda; era Levit, și locuia pentru o vreme acolo.

8Omul acesta a plecat din cetatea Betleemul lui Iuda, să-și caute o locuință potrivită. Urmându-și drumul, a ajuns în muntele lui Efraim la casa lui Mica.

Ios 19.15;Jud 19.1;Rut 1.1-2;Mic 5.2;Mat 2.1-6;

9Mica i-a zis: "De unde vii?" El i-a răspuns: "Eu sunt Levit, din Betleemul lui Iuda, și merg să-mi caut o locuință potrivită."

10Mica i-a zis: "Rămâi la mine; tu să-mi fii tată și preot, și eu îți voi da zece sicli de argint pe an, hainele de care vei avea nevoie, și mijloace de trai."

Jud 18.19;Gen 45.8;Iov 29.16;

11Și Levitul a intrat la el. S-a hotărât astfel să rămână la omul acesta, care a privit pe tânăr ca pe unul din fiii lui.

12Mica a sfințit pe Levit, și tânărul acesta i-a slujit ca preot și a locuit în casa lui.

Jud 17.5;Jud 18.30;

13Și Mica a zis: "Acum, știu că Domnul îmi va face bine, fiindcă am ca preot pe Levitul acesta."

Fiii lui Dan ridică lucruri pentru slujbă din casa lui Mica.

18

1În vremea aceea, nu era împărat în Israel; și seminția Daniților își căuta o moșie ca să se așeze în ea, căci până în ziua aceea nu-i căzuse la sorți nici o moștenire în mijlocul semințiilor lui Israel.

Jud 17.6;Jud 21.25;Ios 19.47;

2Fiii lui Dan au luat dintre ei toți, din familiile lor, cinci oameni viteji, pe care i-au trimis din Țorea și din Eștaol, să iscodească țara și s-o cerceteze. Ei le-au zis: "Duceți-vă și cercetați țara." Ei au ajuns în muntele lui Efraim, la casa lui Mica, și au rămas peste noapte acolo.

Jud 13.25;Num 13.17;Ios 2.1;Jud 17.1;

3Când erau aproape de casa lui Mica, au cunoscut glasul tânărului Levit, s-au apropiat și i-au zis: "Cine te-a adus aici? Ce faci tu în locul acesta? Și ce ai aici?"

4El le-a răspuns: "Mica face cutare și cutare lucru pentru mine, îmi dă o simbrie, și eu îi sunt preot."

Jud 17.10;

5Ei i-au zis: "Întreabă pe Dumnezeu, ca să știm dacă vom avea noroc în călătoria noastră."

1Împ 22.5;Isa 30.1;Osea 4.12;Jud 17.5;Jud 18.14;

6Și preotul le-a răspuns: "Duceți-vă în pace; călătoria pe care o faceți este sub privirea Domnului."

1Împ 22.6;

7Cei cinci oameni au plecat, și au ajuns în Lais. Au văzut poporul de acolo trăind la adăpost, în felul Sidoniților, liniștit și fără grijă; în țară nu era nimeni care să le facă cel mai mic neajuns stăpânind peste ei; erau departe de Sidoniți, și n-aveau nici o legătură cu alți oameni.

Ios 19.47;Jud 18.27-28;

8S-au întors la frații lor în Țorea și Eștaol, și frații lor le-au zis: "Ce veste ne aduceți?"

Jud 18.2;

9"Haidem", au răspuns ei, "să ne suim împotriva lor; căci am văzut țara, și iată că era foarte bună. Ce! Stați și nu ziceți nimic? Nu fiți leneși și porniți să puneți stăpânire pe țara aceasta.

Num 13.30;Ios 2.23-24;1Împ 22.3;

10Când veți intra în ea, veți da peste un popor care stă fără frică. Țara este mare, și Dumnezeu a dat-o în mâinile voastre; este un loc unde nu lipsește nimic din tot ce este pe pământ."

Jud 18.7-27;Deut 8.9;

11Șase sute de oameni din familia lui Dan au pornit din Țorea și Eștaol, încinși cu armele lor de război.

12S-au suit, și au tăbărât la Chiriat-Iearim în Iuda; de aceea locul acesta, care este înapoia lui Chiriat-Iearim, a fost chemat până în ziua de azi Mahane-Dan (Tabăra lui Dan).

Ios 15.60;Jud 13.25;

13Au trecut de acolo în muntele lui Efraim și au ajuns până la casa lui Mica.

Jud 18.2;

14Atunci cei cinci oameni care se duseseră să iscodească țara Lais, au luat cuvântul și au zis fraților lor: "Știți că în casele acestea este un efod, terafimi, un chip cioplit și un chip turnat? Vedeți acum ce aveți de făcut."

1Sam 14.28;Jud 17.5;

15Ei s-au abătut pe acolo, au intrat în casa tânărului Levit, în casa lui Mica, și l-au întrebat de sănătate!

16Cei șase sute de oameni din fiii lui Dan, încinși cu armele lor de război, stăteau la intrarea porții.

Jud 18.11;

17Și cei cinci oameni care se duseseră să iscodească țara, s-au suit și au intrat în casă; au luat chipul cioplit, efodul, terafimii, și chipul turnat, în timp ce preotul era la intrarea porții cu cei șase sute de oameni, încinși cu armele lor de război.

Jud 18.2-14Jud;

18Când au intrat în casa lui Mica, și au luat chipul cioplit, efodul, terafimii, și chipul turnat, preotul le-a zis: "Ce faceți?"

19Ei au răspuns: "Taci, pune-ți mâna la gură, și vino cu noi; să ne fii părinte și preot. Mai bine este să fii preot la casa unui singur om, sau să fii preotul unei seminții și unei familii din Israel?"

Iov 21.5;Iov 29.9;Iov 40.4;Prov 30.32;Mic 7.16;Jud 17.10;

20Preotul s-a bucurat în inima lui; a luat efodul, terafimii, și chipul cioplit, și s-a unit cu ceata poporului.

21Au pornit iarăși la drum și au plecat, punând înaintea lor copiii, vitele și calabalâcurile.

22După ce se depărtaseră bine de casa lui Mica, oamenii care locuiau în casele vecine cu a lui Mica s-au strâns și au urmărit pe fiii lui Dan.

23Au strigat după fiii lui Dan, care s-au întors și au zis lui Mica: "Ce ai, și ce înseamnă gloata aceasta de oameni?"

24El a răspuns: "Dumnezeii mei, pe care mi-i făcusem, mi i-ați luat împreună cu preotul și ați plecat: ce-mi mai rămâne? Cum puteți dar să-mi spuneți: "Ce ai?"

25Fiii lui Dan i-au zis: "Să nu-ți auzim glasul; căci altfel niște oameni amărâți se vor arunca asupra voastră, și te vei pierde și pe tine și pe cei din casa ta."

26Și fiii lui Dan și-au văzut mai departe de drum. Mica, văzând că sunt mai tari decât el, s-a întors și a venit acasă.

Cucerirea cetății Lais.

27Au ridicat dar ce făcuse Mica, și au luat pe preotul care era în slujba lui, și s-au năpustit asupra Laisului, asupra unui popor liniștit și în pace; l-au trecut prin ascuțișul sabiei, și au ars cetatea.

Jud 18.7-10;Deut 33.22;Ios 19.47;

28Nimeni n-a izbăvit-o, căci era departe de Sidon, și locuitorii ei n-aveau nici o legătură cu alți oameni: ea era în valea care se întinde spre Bet-Rehob. Fiii lui Dan au zidit din nou cetatea, și au locuit în ea;

Jud 18.7;Num 13.21;2Sam 10.6;

29au numit-o Dan, după numele lui Dan, tatăl lor, care se născuse lui Israel; dar cetatea se chema mai înainte Lais.

Ios 19.47;Gen 14.14;Jud 20.1;1Împ 12.29-30;1Împ 15.20;

30Au înălțat pentru ei chipul cioplit; și Ionatan, fiul lui Gherșom, fiul lui Moise, el și fiii lui au fost preoții seminției Daniților, până pe vremea robirii țării.

Jud 13.1;1Sam 4.2-11;Ps 78.60-61;

31Au așezat pentru ei chipul cioplit pe care-l făcuse Mica, în tot timpul cât a fost casa lui Dumnezeu la Silo.

Ios 18.1;Jud 19.18;Jud 21.12;

Răutatea oamenilor din Ghibea din Beniamin.

19

1Pe vremea când nu era împărat în Israel, un Levit, care locuia la marginea muntelui lui Efraim, și-a luat ca țiitoare o femeie din Betleemul lui Iuda.

Jud 17.6;Jud 18.1;Jud 21.25;

2Țiitoarea nu i-a fost credincioasă, și l-a părăsit ca să se ducă în casa tatălui ei în Betleemul lui Iuda, unde a rămas timp de patru luni.

Jud 17.7;

3Bărbatul ei s-a sculat și s-a dus la ea, ca să-i vorbească inimii și s-o aducă înapoi. Avea cu el pe sluga lui și doi măgari. Ea l-a adus în casa tatălui ei; și când l-a văzut tatăl femeii aceleia tinere, l-a primit cu bucurie.

4Socrul său, tatăl femeii aceleia tinere, l-a ținut la el trei zile. Au mâncat și au băut, și au rămas noaptea acolo.

5A patra zi, s-au sculat dis-de-dimineață, și Levitul se pregătea să plece. Dar tatăl tinerei femei a zis ginerelui său: "Ia o bucată de pâine, ca să prinzi la inimă; și apoi veți pleca."

Gen 18.5;

6Și au șezut de au mâncat și au băut amândoi. Apoi tatăl tinerei femei a zis bărbatului: "Hotărăște-te dar să rămâi aici la noapte, și să ți se înveselească inima."

7Bărbatul se scula să plece; dar în urma stăruințelor socrului său, a rămas acolo și noaptea aceea.

8În ziua a cincea, s-a sculat dis-de-dimineață să plece. Atunci tatăl tinerei femei a zis: "Întărește-ți mai întâi inima, te rog; și rămâi până ce se va pleca ziua spre seară." Și au mâncat amândoi.

9Bărbatul se scula să plece, cu țiitoarea și sluga lui; dar socrul său, tatăl tinerei femei, i-a zis: "Iată că ziua a trecut, e târziu, rămâi dar peste noapte aici; iată că ziua se pleacă spre noapte, rămâi aici peste noapte, și să ți se înveselească inima; mâine vă veți scula dis-de-dimineață ca să porniți la drum, și te vei duce la cortul tău."

10Bărbatul n-a vrut să mai rămână și în noaptea aceea, ci s-a sculat și a plecat. A ajuns până în fața Iebusului, adică Ierusalimul, cu cei doi măgari înșeuați și cu țiitoarea lui.

Ios 18.28;

11Când s-au apropiat de Iebus, ziua se plecase mult spre seară. Sluga a zis atunci stăpânului său: "Haidem, să ne îndreptăm spre cetatea aceasta a Iebusiților, și să rămânem în ea peste noapte".

Ios 15.8-63;Jud 1.21;2Sam 5.6;

12Stăpânul său i-a răspuns: "Nu putem să intrăm într-o cetate străină, unde nu sunt copii de ai lui Israel, ci să mergem până la Ghibea."

Ios 18.28;

13A mai zis slugii sale: "Haidem, să ne apropiem de unul din locurile acestea, Ghibea sau Rama, și să rămânem acolo peste noapte".

14Au mers mai departe, și apunea soarele când s-au apropiat de Ghibea, care este a lui Beniamin.

15S-au îndreptat într-acolo ca să se ducă să rămână peste noapte în Ghibea. Levitul a intrat, și s-a oprit în piața cetății. Nu s-a găsit nimeni care să-i primească în casă să rămână peste noapte.

Mat 25.43;Evr 13.2;

16Și iată că un bătrân se întorcea seara de la munca câmpului; omul acesta era din muntele lui Efraim, locuia pentru o vreme la Ghibea, și oamenii din locul acela erau Beniamiți.

Ps 104.23;

17El a ridicat ochii și a văzut pe călător în piața cetății. Și bătrânul i-a zis: "Încotro mergi, și de unde vii?"

18El i-a răspuns: "Venim din Betleemul lui Iuda și mergem până la marginea muntelui lui Efraim, de unde sunt. Mă dusesem la Betleemul lui Iuda, și acum mă duc la casa Domnului. Dar nu se găsește nimeni să mă primească în casă.

Ios 18.1;Jud 18.31;Jud 20.18;

19Avem însă paie și nutreț pentru măgarii noștri; avem și pâine și vin pentru mine, pentru roaba ta, și pentru băiatul care este cu robii tăi. Nu ducem lipsă de nimic."

20Bătrânul a zis: "Pacea să fie cu tine! Toate nevoile tale le iau asupra mea, numai să nu rămâi în piață peste noapte."

Gen 43.23;Jud 6.23;Gen 19.2;

21L-a dus în casa lui, și a dat nutreț măgarilor. Călătorii și-au spălat picioarele; apoi au mâncat și au băut.

Gen 24.32;Gen 43.24;Gen 18.4;Ioan 13.5;

22Pe când se înveseleau ei, iată că oamenii din cetate, niște fii ai lui Belial, oameni stricați, au înconjurat casa, au bătut la poartă, și au zis bătrânului, stăpânul casei: "Scoate pe omul acela care a intrat la tine, ca să ne împreunăm cu el."

Gen 19.4;Jud 20.5;Osea 9.9;Osea 10.9;Deut 13.13;Gen 19.5;Rom 1.26-27;

23Stăpânul casei a ieșit la ei, și le-a zis: "Nu, fraților, vă rog să nu faceți un lucru așa de rău; fiindcă omul acesta a intrat în casa mea, nu săvârșiți mișelia aceasta.

Gen 19.6-7;2Sam 13.12;

24Iată că am o fată fecioară, și omul acesta are o țiitoare; vi le voi aduce afară: necinstiți-le, și faceți-le ce vă va plăcea. Dar nu săvârșiți cu omul acesta o faptă așa de nelegiuită".

Gen 19.8;Gen 34.2;Deut 21.14;

25Oamenii aceia n-au vrut să-l asculte. Atunci omul și-a luat țiitoarea, și le-a adus-o afară. Ei s-au împreunat cu ea, și și-au bătut joc de ea toată noaptea până dimineața: și i-au dat drumul când se lumina de ziuă.

26Către ziuă, femeia aceasta a venit și a căzut la ușa casei omului la care era bărbatul ei, și a rămas acolo până la ziuă.

27Și dimineața, bărbatul ei s-a sculat, a deschis ușa casei, și a ieșit ca să-și urmeze drumul mai departe. Dar iată că femeia, țiitoarea lui, era întinsă la ușa casei, cu mâinile pe prag.

28El i-a zis: "Scoală-te, și haidem să mergem!" Ea n-a răspuns. Atunci bărbatul a pus-o pe măgar, și a plecat acasă.

Jud 20.5;

29Când a ajuns acasă, a luat un cuțit, a apucat pe țiitoarea lui, și a tăiat-o mădular cu mădular în douăsprezece bucăți, pe care le-a trimis în tot ținutul lui Israel.

Jud 20.6;1Sam 11.7;

30Toți cei ce au văzut lucrul acesta, au zis: "Niciodată nu s-a întâmplat și nu s-a văzut așa ceva, de când s-au suit copiii lui Israel din Egipt până în ziua de azi; luați aminte dar la lucrul aceasta, sfătuiți-vă și vorbiți!"

Jud 20.7;Prov 13.10;

Poporul la Mițpa.

20

1Toții copiii lui Israel au ieșit de la Dan până la Beer-Șeba și țara Galaadului, și adunarea s-a strâns ca un singur om înaintea Domnului, la Mițpa.

Deut 13.12;Ios 22.12;Jud 21.5;1Sam 11.7;Jud 18.29;1Sam 3.20;2Sam 3.10;2Sam 24.2;Jud 10.17;Jud 11.11;1Sam 7.5;1Sam 10.17;

2Căpeteniile întregului popor, toate semințiile lui Israel, au venit în adunarea poporului lui Dumnezeu: erau patru sute de mii de oameni pedeștri, care scoteau sabia.

Jud 8.10;

3Și fiii lui Beniamin au auzit că se suiseră copiii lui Israel la Mițpa. Copiii lui Israel au zis: "Spuneți cum s-a întâmplat această nelegiuire?"

4Atunci Levitul, bărbatul femeii care fusese ucisă, a luat cuvântul, și a zis: "Ajunsesem, împreună cu țiitoarea mea, la Ghibea lui Beniamin, ca să rămânem peste noapte acolo.

Jud 19.15;

5Locuitorii din Ghibea s-au sculat împotriva mea, și au înconjurat noaptea casa în care eram. Aveau de gând să mă omoare, au siluit pe țiitoarea mea, până când a murit.

Jud 19.22;Jud 19.25-26;

6Mi-am luat țiitoarea, și am tăiat-o în bucăți, pe care le-am trimis în tot ținutul moștenirii lui Israel; căci au săvârșit o nelegiuire și o mișelie în Israel.

Jud 19.29;Ios 7.15;

7Iată-vă pe toți, copii ai lui Israel; sfătuiți-vă, și luați o hotărâre aici!"

Jud 19.30;

8Tot poporul s-a sculat ca un singur om, și a zis: "Nici unul din noi să nu se ducă în cortul lui, și nimeni să nu se întoarcă acasă.

9Iată acum ce vom face cetății Ghibea: să mergem împotriva ei după cum vom ieși la sorț.

10Să luăm din toate semințiile lui Israel zece oameni din o sută, o sută dintr-o mie, și o mie din zece mii; ei să se ducă să caute merinde pentru popor, pentru ca, la întoarcerea lor, să facem cetății Ghibea din Beniamin potrivit cu toată mișelia pe care a făcut-o ea în Israel."

11Astfel toți bărbații lui Israel s-au strâns împotriva cetății, uniți ca un singur om.

12Semințiile lui Israel au trimis niște oameni în toate familiile lui Beniamin, ca să-i spună: "Ce înseamnă nelegiuirea aceasta care s-a făcut între voi?

Deut 13.14;Ios 22.13-16;

13Scoateți afară acum pe oamenii aceia stricați din Ghibea, ca să-i omorâm și să curățim răul din mijlocul lui Israel." Dar Beniamiții n-au vrut să asculte glasul fraților lor, copiii lui Israel.

Deut 13.13;Jud 19.22;Deut 17.12;

14Beniamiții au ieșit din cetățile lor, și s-au strâns la Ghibea, ca să lupte împotriva copiilor lui Israel.

15Numărul Beniamiților ieșiți în ziua aceea din cetăți fost de douăzeci și șase de mii de oameni, care scoteau sabia, fără să se mai socotească și locuitorii din Ghibea, care alcătuiau șapte sute de oameni aleși.

16În tot poporul acesta, erau șapte sute de oameni aleși care nu se slujeau de mâna dreaptă; toți aceștia, aruncând o piatră cu praștia, puteau să ochească un fir de păr, și nu dădeau greș.

Jud 3.15;1Cron 12.2;

17S-a făcut și numărătoarea bărbaților lui Israel, afară de ai lui Beniamin, și s-a găsit patru sute de mii care scoteau sabia, toți bărbații de război.

18Și copiii lui Israel s-au sculat, s-au suit la Betel, și au întrebat pe Dumnezeu, zicând: "Cine din noi să se suie întâi ca să lupte împotriva fiilor lui Beniamin?" Domnul a răspuns: "Iuda să se suie întâi."

Jud 20.23-26;Num 27.21;Jud 1.1;

Seminția lui Beniamin este aproape nimicită.

19Copiii lui Israel au pornit dis-de-dimineață, și au tăbărât la Ghibea.

20Și bărbații lui Israel au înaintat ca să înceapă lupta împotriva bărbaților lui Beniamin, și s-au așezat în linie de bătaie împotriva lor înaintea cetății Ghibea.

21Fiii lui Beniamin au ieșit din Ghibea, și în ziua aceea au culcat la pământ douăzeci și două de mii de oameni din Israel.

Gen 49.27;

22Poporul, bărbații lui Israel, s-au îmbărbătat, și s-au așezat din nou în linie de bătaie în locul unde se așezaseră în ziua întâi.

23Și copiii lui Israel s-au suit, și au plâns înaintea Domnului până seara; au întrebat pe Domnul, și au zis: "Să mă mai sui la luptă împotriva fiilor fratelui meu Beniamin?" Domnul a răspuns: "Suiți-vă împotriva lui."

Jud 20.26-27;

24Copiii lui Israel au înaintat împotriva fiilor lui Beniamin, în ziua a doua.

25Și în aceeași zi, Beniamiții le-au ieșit înainte din Ghibea, și iarăși au culcat la pământ optsprezece mii de oameni din copiii lui Israel, toți în stare să poarte armele.

Jud 20.21;

26Toții copiii lui Israel și tot poporul s-au suit și au venit la Betel; au plâns și au rămas acolo înaintea Domnului, au postit în ziua aceea până seara, și au adus arderi de tot și jertfe de mulțumire înaintea Domnului.

Jud 20.18;

27Și copiii lui Israel au întrebat pe Domnul - acolo se găsea atunci chivotul legământului lui Dumnezeu,

Ios 18.1;1Sam 4.3-4;

28și Fineas, fiul lui Eleazar, fiul lui Aaron, stătea pe vremea aceea înaintea lui Dumnezeu, - și au zis: "Să mai pornesc la luptă împotriva fiilor fratelui meu Beniamin, sau să mă las?" Domnul a răspuns: "Suiți-vă, căci mâine îi voi da în mâinile voastre."

Ios 24.33;Deut 10.8;Deut 18.5;

29Atunci Israel a pus niște oameni la pândă în jurul cetății Ghibea.

Ios 3.4;

30Copiii lui Israel s-au suit împotriva fiilor lui Beniamin, a treia zi, și s-au așezat în linie de bătaie înaintea cetății Ghibea, ca și în celelalte dăți.

31Și fiii lui Beniamin au ieșit înaintea poporului, și au fost trași departe de cetate. Au început să lovească de moarte în popor, ca și în celelalte dăți, pe drumurile cele mari, care suie: unul la Betel și altul la Ghibea prin câmpie, și au ucis aproape treizeci de bărbați din Israel.

32Fiii lui Beniamin ziceau: "Iată-i bătuți înaintea noastră ca și mai înainte!" Dar copiii lui Israel ziceau: "Să fugim, și să-i tragem departe de cetate la drumul mare."

33Toți bărbații lui Israel și-au părăsit locurile, și s-au înșiruit de bătaie la Baal-Tamar; și oamenii lui Israel, care stăteau la pândă, s-au aruncat din locul în care erau, din Maare-Ghibea.

34Zece mii de oameni aleși din tot Israelul au ajuns înaintea cetății Ghibea. Lupta a fost aprigă, și Beniamiții nu-și închipuiau prăpădul prin care aveau să treacă.

Ios 8.14;Isa 47.11;

35Domnul a bătut pe Beniamin înaintea lui Israel, și copiii lui Israel au ucis în ziua aceea douăzeci și cinci de mii o sută de oameni din Beniamin, toți în stare să poarte armele.

36Fiii lui Beniamin credeau că bărbații lui Israel sunt bătuți, căci aceștia făceau loc Beniamiților și se bizuiau pe oamenii pe care-i puseseră la pândă împotriva cetății Ghibea.

Ios 8.15;

37Oamenii de la pândă s-au aruncat repede asupra cetății Ghibea, au pornit înainte și au trecut toată cetatea prin ascuțișul sabiei.

Ios 8.19;

38După un semn asupra căruia se învoiseră cu bărbații lui Israel, cei de la pândă aveau să facă să se înalțe din cetate un fum gros.

39Atunci bărbații lui Israel s-au întors în luptă. Beniaminții le omorâseră aproape treizeci de oameni, și ziceau: "Negreșit, iată-i bătuți înaintea noastră ca în cea dintâi luptă!"

40Dar un fum gros începea să se înalțe atunci din cetate. Beniamiții s-au uitat înapoi; și iată că flăcările se ridicau din cetatea întreagă spre cer.

Ios 8.20;

41Bărbații lui Israel se întorseseră; și bărbații lui Beniamin s-au înspăimântat, văzând prăpădul care avea să-i ajungă.

42Au dat dosul înaintea bărbaților lui Israel, și au fugit pe calea care duce în pustie., Dar năvălitorii s-au luat după ei, iar pe cei ce ieșiseră din cetate i-au culcat la pământ, căci îi prinseseră la mijloc.

43Au înconjurat pe Beniamin, l-au gonit și l-au zdrobit de îndată ce voia să se odihnească, până în fața cetății Ghibea înspre soare răsare.

44Optsprezece mii de bărbați au căzut din Beniamin, toți voinici.

45Din cei ce au dat dosul ca să fugă spre pustie la stânca Rimon, bărbații lui Israel au nimicit cinci mii pe drumuri; i-au urmărit până la Ghideom, și au ucis din ei două mii.

Ios 15.32;

46Întreg numărul Beniamiților care au pierit în ziua aceea a fost de douăzeci și cinci de mii de oameni în stare să poarte armele, toți voinici.

47Șase sute de oameni erau cei ce dăduseră dosul și fugiseră spre pustie la stânca Rimon; acolo au rămas patru luni.

Jud 21.13;

48Bărbații lui Israel s-au întors la fiii lui Beniamin, și i-au trecut prin ascuțișul sabiei, de la oamenii din cetăți până la dobitoace, și tot ce au găsit. Au pus de asemenea foc tuturor cetăților pe care le-au găsit în cale.

Înmulțirea din nou a seminției lui Beniamin.

21

1Bărbații lui Israel juraseră la Mițpa, zicând: "Nici unul din noi să nu-și dea fata după un Beniamit".

2Poporul a venit la Betel, și a stat înaintea lui Dumnezeu până seara. Au ridicat glasul, au vărsat multe lacrimi,

3și au zis: "Doamne, Dumnezeul lui Israel, pentru ce s-a întâmplat așa ceva în Israel, să lipsească astăzi o seminție întreagă din Israel?"

4A doua zi, poporul s-a sculat dis-de-dimineață; au zidit acolo un altar, și au adus arderi de tot și jertfe de mulțumire.

2Sam 24.25;

5Copiii lui Israel au zis: "Cine dintre toate semințiile lui Israel nu s-a suit la adunare înaintea Domnului?" Căci făcuseră un jurământ mare împotriva oricui nu s-ar sui la Domnul la Mițpa, și ziseseră: "Să fie pedepsit cu moartea."

6Copiilor lui Israel le părea rău de fratele lor Beniamin, și ziceau: "Astăzi a fost nimicită o seminție din Israel.

7Cum să facem rost de neveste celor ce au rămas cu viață, fiindcă am jurat pe Domnul să nu le dăm fetele noastre de neveste?"

8Ei au zis deci: "Este cineva dintre semințiile lui Israel care să nu se fi suit la Domnul la Mițpa?" Și nimeni din Iabes din Galaad nu venise în tabără, la adunare.

1Sam 11.1;1Sam 31.11;

9Au făcut numărătoarea poporului, și nu era acolo nici unul din locuitorii din Iabes din Galaad.

10Atunci adunarea a trimis împotriva lor douăsprezece mii de ostași, dându-le porunca aceasta: "Duceți-vă, și treceți prin ascuțișul sabiei pe locuitorii din Iabes din Galaad, cu femeile și copiii.

11Iată ce să faceți: să nimiciți cu desăvârșire orice bărbat și orice femeie care a cunoscut împreunarea cu bărbat".

Num 31.17;

12Au găsit între locuitorii din Iabes din Galaad patru sute de fete fecioare, care nu se culcaseră cu bărbat, și le-au adus în tabără la Silo, care este în țara Canaanului".

Ios 18.1;

13Toată adunarea a trimis soli să vorbească fiilor lui Beniamin care erau la stânca Rimon, și să le vestească pacea.

Jud 20.47;

14În timpul acela Beniamiții s-au întors și li s-au dat de neveste acelea pe care le lăsaseră cu viață din femeile din Iabes din Galaad. Dar nu erau destule.

15Poporului îi părea rău de Beniamin, căci Domnul făcuse o spărtură în semințiile lui Israel.

Jud 21.6;

16Bătrânii adunării au zis: "Cum să facem rost de neveste pentru cei rămași, căci femeile lui Beniamin au fost nimicite?"

17Și au zis: "Cei ce au mai rămas din Beniamin, să-și păstreze moștenirea, ca să nu se șteargă o seminție din Israel.

18Dar noi nu putem să dăm pe fetele noastre după ei, căci copiii lui Israel au jurat, zicând: "Blestemat să fie cine va da o nevastă unui Beniamit!"

Jud 21.1;Jud 11.35;

19Și au zis: "Iată, în fiecare an este o sărbătoare a Domnului la Silo, care este la miază noapte de Betel, la răsăritul drumului care suie din Betel la Sihem, și la miază-zi de Lebona."

20Apoi au dat următoarea poruncă fiilor lui Beniamin: "Duceți-vă și stați la pândă în vii.

21Uitați-vă, și când veți vedea pe fetele din Silo ieșind să joace, să ieșiți din vii, să vă luați fiecare câte o nevastă din fetele din Silo, și să vă duceți în țara lui Beniamin.

Ex 15.20;Jud 11.34;1Sam 18.6;Ier 31.13;

22Dacă părinții sau frații lor vor veni să se plângă la noi, le vom spune: "Dați-ni-le nouă, căci n-am luat câte o nevastă de fiecare în război. Nu voi li le-ați dat: numai atunci, ați fi vinovați.

23Fiii lui Beniamin au făcut așa: și-au luat neveste, după numărul lor, dintre jucătoarele pe care le-au răpit; apoi au plecat și s-au întors în moștenirea lor; au zidit iarăși, cetățile, și au locuit acolo.

Jud 20.48;

24Și în același timp copiii lui Israel au plecat de acolo fiecare în seminția lui și în familia lui, și s-a întors fiecare în moștenirea lui.

25Pe vremea aceea, nu era împărat în Israel, fiecare făcea ce-i plăcea.

Jud 17.6;Jud 18.1;Jud 19.1;Deut 12.8;Jud 17.6;