ÎNTÂIA EPISTOLĂ A LUI PAVEL CĂTRE CORINTENI


Urare.

1

1Pavel, chemat să fie apostol al lui Isus Hristos, prin voia lui Dumnezeu, și fratele Sosten,

Rom 1.1;2Cor 1.1;Efes 1.1;Col 1.1;Fapt 18.17;

2către Biserica lui Dumnezeu care este în Corint, către cei ce au fost sfințiți în Hristos Isus, chemați să fie sfinți, și către toți cei ce cheamă în vreun loc Numele lui Isus Hristos, Domnul lor și al nostru:

Iuda 1;Ioan 17.19;Fapt 15.9;Rom 1.7;2Tim 1.9;Fapt 9.14-21;Fapt 22.16;2Tim 2.22;1Cor 8.6;Rom 3.22;Rom 10.12;

3Har și pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Isus Hristos!

Rom 1.7;2Cor 1.2;Efes 1.2;1Pet 1.2;

Mulțumiri și îndemn la unire.

4Mulțumesc Dumnezeului meu totdeauna, cu privire la voi, pentru harul lui Dumnezeu, care v-a fost dat în Isus Hristos.

Rom 1.8;

5Căci în El ați fost îmbogățiți în toate privințele, cu orice vorbire și cu orice cunoștință.

1Cor 12.8;2Cor 8.7;

6În felul acesta mărturia despre Hristos a fost bine întărită în mijlocul vostru;

1Cor 2.1;2Tim 1.8;Apoc 1.2;

7așa că nu duceți lipsă de nici un fel de dar, în așteptarea arătării Domnului nostru Isus Hristos.

Filip 3.20;Tit 2.13;2Pet 3.12;

8El vă va întări până la sfârșit, în așa fel ca să fiți fără vină în ziua venirii Domnului nostru Isus Hristos.

1Tes 3.13;Col 1.22;1Tes 5.23;

9Credincios este Dumnezeu, care v-a chemat la părtășia cu Fiul Său Isus Hristos, Domnul nostru.

Isa 49.7;1Cor 10.13;1Tes 5.24;2Tes 3.3;Evr 10.23;Ioan 15.4;Ioan 17.21;1Ioan 1.3;1Ioan 4.13;

10Vă îndemn, fraților, pentru Numele Domnului nostru Isus Hristos, să aveți toți același fel de vorbire, să n-aveți dezbinări între voi, ci să fiți uniți în chip desăvârșit într-un gând și o simțire.

Rom 12.16;Rom 15.5;2Cor 13.11;Filip 2.2;Filip 3.16;1Pet 3.8;

11Căci, fraților, am aflat despre voi de la ai Cloei, că între voi sunt certuri.

12Vreau să spun că fiecare din voi zice: "Eu sunt al lui Pavel!" - "Și eu, al lui Apolo!" - "Și eu, al lui Chifa!" - "Și eu, al lui Hristos!"

1Cor 3.4;Fapt 18.24;Fapt 19.1;1Cor 16.12;Ioan 1.42;

13Hristos a fost împărțit? Pavel a fost răstignit pentru voi? Sau în numele lui Pavel ați fost voi botezați?

2Cor 11.4;Efes 4.5;

14Mulțumesc lui Dumnezeu că n-am botezat pe nici unul din voi, afară de Crisp și Gaiu,

Fapt 18.8;Rom 16.23;

15pentru ca nimeni să nu poată spune că ați fost botezați în numele meu.

16Da, am mai botezat și casa lui Stefana; încolo, nu știu să mai fi botezat pe altcineva.

1Cor 16.15-17;

Înțelepciunea lumii și înțelepciunea lui Dumnezeu.

17De fapt, Hristos m-a trimis nu să botez, ci să propovăduiesc Evanghelia: nu cu înțelepciunea vorbirii, ca nu cumva crucea lui Hristos să fie făcută zadarnică.

1Cor 2.1-13;2Pet 1.16;

18Fiindcă propovăduirea crucii este o nebunie pentru cei ce sunt pe calea pierzării: dar pentru noi, care suntem pe calea mântuirii, este puterea lui Dumnezeu.

2Cor 2.15;Fapt 17.18;1Cor 2.14;1Cor 15.26;Rom 1.16;1Cor 1.24;

19Căci este scris: "Voi prăpădi înțelepciunea celor înțelepți, și voi nimici priceperea celor pricepuți."

Iov 5.12-13;Isa 29.14;Ier 8.9;

20Unde este înțeleptul? Unde este cărturarul? Unde este vorbărețul veacului acestuia? N-a prostit Dumnezeu înțelepciunea lumii acesteia?

Isa 33.18;Iov 12.17-24;Isa 44.25;Rom 1.22;

21Căci întrucât lumea, cu înțelepciunea ei, n-a cunoscut pe Dumnezeu în înțelepciunea lui Dumnezeu, Dumnezeu a găsit cu cale să mântuiască pe credincioși prin nebunia propovăduirii crucii.

Mat 11.25;Luc 10.21;Rom 1.20-28;

22Iudeii, într-adevăr, cer minuni, și Grecii caută înțelepciune;

Mat 12.38;Mat 16.1;Marc 8.11;Luc 11.16;Ioan 4.48;

23dar noi propovăduim pe Hristos cel răstignit, care pentru Iudei este o pricină de poticnire, și pentru Neamuri o nebunie;

Isa 8.14;Mat 11.6;Mat 13.57;Luc 2.34;Ioan 6.60-66;Rom 9.32;Gal 5.11;1Pet 2.8;1Cor 1.18;1Cor 2.14;

24dar pentru cei chemați, fie Iudei, fie Greci, este puterea și înțelepciunea lui Dumnezeu.

Rom 1.4-16;1Cor 1.18;Col 2.3;

25Căci nebunia lui Dumnezeu, este mai înțeleaptă decât oamenii; și slăbiciunea lui Dumnezeu, este mai tare decât oamenii.

26De pildă, fraților, uitați-vă la voi care ați fost chemați: printre voi nu sunt mulți înțelepți în felul lumii, nici mulți puternici, nici mulți de neam ales.

Ioan 7.48;

27Dar Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii, ca să facă de rușine pe cele înțelepte. Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca să facă de rușine pe cele tari.

Mat 11.25;Iac 2.5;Ps 8.2;

28Și Dumnezeu a ales lucrurile josnice ale lumii, și lucrurile disprețuite, ba încă lucrurile care nu sunt, ca să nimicească pe cele ce sunt;

Rom 4.17;1Cor 2.6;

29pentru ca nimeni să nu se laude înaintea lui Dumnezeu.

Rom 3.27;Efes 2.9;

30Și voi, prin El, sunteți în Hristos Isus. El a fost făcut de Dumnezeu pentru noi înțelepciune, neprihănire, sfințire și răscumpărare,

1Cor 1.24;Ier 23.5-6;Rom 4.25;2Cor 5.21;Fili 3.9;Ioan 17.19;Efes 1.7;

31pentru ca, după cum este scris: "Cine se laudă, să se laude în Domnul."

Ier 9.23-24;2Cor 10.17;

Propovăduirea lui Pavel.

2

1Cât despre mine, fraților, când am venit la voi, n-am venit să vă vestesc taina lui Dumnezeu cu o vorbire sau înțelepciune strălucită.

1Cor 1.17;1Cor 2.4-13;2Cor 10.10;2Cor 11.6;1Cor 1.6;

2Căci n-am avut de gând să știu între voi altceva decât pe Isus Hristos și pe El răstignit.

Gal 6.14;Filip 3.8;

3Eu însumi, când am venit în mijlocul vostru, am fost slab, fricos și plin de cutremur.

Fapt 18.1-12;2Cor 4.7;2Cor 10.1-10;2Cor 11.30;2Cor 12.5-9;Gal 4.13;

4Și învățătura și propovăduirea mea nu stăteau în vorbirile înduplecătoare ale înțelepciunii, ci într-o dovadă dată de Duhul și de putere,

1Cor 2.1;1Cor 1.17;2Pet 1.16;Rom 15.19;1Tes 1.5;

5pentru ca credința voastră să fie întemeiată nu pe înțelepciunea oamenilor, ci pe puterea lui Dumnezeu.

2Cor 4.7;2Cor 6.7;

Înțelepciunea creștină.

6Totuși ceea ce propovăduim noi printre cei desăvârșiți, este o înțelepciune; dar nu a veacului acestuia, nici a fruntașilor veacului acestuia, care vor fi nimiciți.

1Cor 14.20;Efes 4.13;Filip 3.15;Evr 5.14;1Cor 1.20;1Cor 3.19;1Cor 2.1-13;2Cor 1.12;Iac 3.15;1Cor 1.28;

7Noi propovăduim înțelepciunea lui Dumnezeu, cea tainică și ținută ascunsă, pe care o rânduise Dumnezeu, spre slava noastră, mai înainte de veci,

Rom 16.25-26;Efes 3.5-9;Col 1.26;2Tim 1.9;

8și pe care n-a cunoscut-o nici unul din fruntașii veacului acestuia; căci, dacă ar fi cunoscut-o, n-ar fi răstignit pe Domnul slavei.

Mat 11.25;Ioan 7.48;Fapt 13.27;2Cor 3.14;Luc 23.34;Fapt 3.17;Ioan 16.3;

9Dar, după cum este scris: "Lucruri, pe care ochiul nu le-a văzut, urechea nu le-a auzit, și la inima omului nu s-au suit, așa sunt lucrurile, pe care le-a pregătit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc."

Isa 64.4;

10Nouă însă Dumnezeu ni le-a descoperit prin Duhul Său. Căci Duhul cercetează totul, chiar și lucrurile adânci ale lui Dumnezeu.

Mat 13.11;Mat 16.17;Ioan 14.26;Ioan 16.13;1Ioan 2.27;

11În adevăr, cine dintre oameni cunoaște lucrurile omului, afară de duhul omului, care este în el? Tot așa: nimeni nu cunoaște lucrurile lui Dumnezeu afară de Duhul lui Dumnezeu.

Prov 20.27;Prov 27.19;Ier 17.9;Rom 11.33-34;

12Și noi n-am primit duhul lumii, ci Duhul care vine de la Dumnezeu, ca să putem cunoaște lucrurile, pe care ni le-a dat Dumnezeu prin harul Său.

Rom 8.15;

13Și vorbim despre ele nu cu vorbiri învățate de la înțelepciunea omenească, ci cu vorbiri învățate de la Duhul Sfânt, întrebuințând o vorbire duhovnicească pentru lucrurile duhovnicești.

2Pet 1.16;1Cor 1.17;1Cor 2.4;

14Dar omul firesc nu primește lucrurile Duhului lui Dumnezeu, căci, pentru el, sunt o nebunie; și nici nu le poate înțelege, pentru că trebuie judecate duhovnicește.

Mat 16.23;1Cor 1.18-23;Rom 8.5-7;Iuda 19;

15Omul duhovnicesc, dimpotrivă, poate să judece totul, și el însuși nu poate fi judecat de nimeni.

Prov 28.5;1Tes 5.21;1Ioan 4.1;

16Căci "cine a cunoscut gândul Domnului, ca să-I poată da învățătură?" Noi însă avem gândul lui Hristos.

Iov 15.8;Isa 40.13;Ier 23.18;Rom 11.34;Ioa 15.15;

Dezbinările din Corint.

3

1Cât despre mine, fraților, nu v-am putut vorbi ca unor oameni duhovnicești, ci a trebuit să vă vorbesc ca unor oameni lumești, ca unor prunci în Hristos.

1Cor 2.15;1Cor 2.14;Evr 5.13;

2V-am hrănit cu lapte, nu cu bucate tari, căci nu le puteați suferi; și nici acum chiar nu le puteți suferi,

Evr 5.12-13;1Pet 2.2;Ioan 16.12;

3Pentru că tot lumești sunteți. În adevăr, când între voi sunt zavistii, certuri și dezbinări, nu sunteți voi lumești și nu trăiți voi în felul celorlalți oameni?

1Cor 1.11;1Cor 11.18;Gal 5.20-21;Iac 3.16;

4Când unul zice: "Eu sunt al lui Pavel!" Și altul: "Eu sunt al lui Apolo": nu sunteți voi oameni de lume?

1Cor 1.12;

5Cine este Pavel? Și cine este Apolo? Niște slujitori ai lui Dumnezeu, prin care ați crezut; și fiecare după puterea dată lui de Domnul.

1Cor 4.1;2Cor 3.3;Rom 12.3-6;1Pet 4.11;

6Eu am sădit, Apolo a udat, dar Dumnezeu a făcut să crească:

Fapt 18.4-11;1Cor 4.15;1Cor 9.1;1Cor 15.1;2Cor 10.14-15;Fapt 18.24-27;Fapt 19.1;1Cor 1.30;1Cor 15.10;2Cor 3.5;

7așa că nici cel ce sădește, nici cel ce udă nu sunt nimic; ci Dumnezeu, care face să crească.

2Cor 12.11;Gal 6.3;

8Cel ce sădește și cel ce udă, sunt tot una; și fiecare își va lua răsplata după osteneala lui.

Ps 62.12;Rom 2.6;1Cor 4.5;Gal 6.4-5;Apoc 2.23;Apoc 22.12;

9Căci noi suntem împreună lucrători cu Dumnezeu. Voi sunteți ogorul lui Dumnezeu, clădirea lui Dumnezeu.

Fapt 15.4;2Cor 6.1;Efes 2.20;Col 2.7;Evr 3.3-4;1Pet 2.5;

Încercarea focului.

10După harul lui Dumnezeu, care mi-a fost dat, eu, ca un meșter-zidar înțelept, am pus temelia, și un altul clădește deasupra. Dar fiecare să ia bine seama cum clădește deasupra.

Rom 1.5;Rom 12.3;Rom 15.20;1Cor 3.6;1Cor 4.15;Apoc 21.14;1Pet 4.11;

11Căci nimeni nu poate pune o altă temelie decât cea care a fost pusă, și care este Isus Hristos.

Isa 28.16;Mat 16.18;2Cor 11.4;Gal 1.7;Efes 2.20;

12Iar dacă clădește cineva pe această temelie, aur, argint, pietre scumpe, lemn, fân, trestie,

13lucrarea fiecăruia va fi dată pe față: ziua Domnului o va face cunoscut, căci se va descoperi în foc. Și focul va dovedi cum este lucrarea fiecăruia.

1Cor 4.5;1Pet 1.7;1Pet 4.12;Luc 2.35;

14Dacă lucrarea zidită de cineva pe temelia aceea, rămâne în picioare, el va primi o răsplată.

1Cor 4.5;

15Dacă lucrarea lui va fi arsă, își va pierde răsplata. Cât despre el, va fi mântuit, dar ca prin foc.

Iuda 23;

Templul lui Dumnezeu.

16Nu știți că voi sunteți Templul lui Dumnezeu, și că Duhul lui Dumnezeu locuiește în voi?

1Cor 6.19;2Cor 6.16;Efes 2.21-22;Evr 3.6;1Pet 2.5;

17Dacă nimicește cineva Templul lui Dumnezeu, pe acela îl va nimici Dumnezeu; căci Templul lui Dumnezeu este sfânt: și așa sunteți voi.

18Nimeni să nu se înșele: Dacă cineva dintre voi se crede înțelept în felul veacului acestuia, să se facă nebun, ca să ajungă înțelept.

Prov 3.7;Isa 5.21;

19Căci înțelepciunea lumii acesteia este o nebunie înaintea lui Dumnezeu. De aceea este scris: "El prinde pe cei înțelepți în viclenia lor."

1Cor 1.20;1Cor 2.6;Iov 5.13;

20Și iarăși: "Domnul cunoaște gândurile celor înțelepți. Știe că sunt deșarte."

Ps 94.11;

21Nimeni să nu se fălească dar cu oameni, căci toate lucrurile sunt ale voastre:

1Cor 1.12;1Cor 4.6;1Cor 3.4-6;

22fie Pavel, fie Apolo, fie Chifa, fie lumea, fie viața, fie moartea, fie lucrurile de acum, fie cele viitoare; toate sunt ale voastre,

2Cor 4.5-15;

23și voi sunteți ai lui Hristos, iar Hristos este al lui Dumnezeu.

Rom 11.8;1Cor 11.3;2Cor 10.7;Gal 3.29;

Ce sunt apostolii.

4

1Iată cum trebuie să fim priviți noi: ca niște slujitori ai lui Hristos, și ca niște ispravnici ai tainelor lui Dumnezeu.

Mat 24.45;1Cor 3.17;2Col 6.4;2Cor 1.25;Luc 12.42;Tit 1.7;1Pet 4.10;

2Încolo, ce se cere de la ispravnici, este ca fiecare să fie găsit credincios în lucrul încredințat lui.

3Cât despre mine, prea puțin îmi pasă dacă sunt judecat de voi sau de un scaun omenesc de judecată. Ba încă, nici eu însumi nu mă mai judec pe mine.

4Căci n-am nimic împotriva mea; totuși nu pentru aceasta sunt socotit neprihănit: Cel ce mă judecă, este Domnul.

Iov 9.2;Ps 130.3;Ps 143.2;Prov 21.2;Rom 3.20;Rom 4.2;

5De aceea să nu judecați nimic înainte de vreme, până va veni Domnul, care va scoate la lumină lucrurile ascunse în întuneric, și va descoperi gândurile inimilor. Atunci, fiecare își va căpăta lauda de la Dumnezeu.

Mat 7.1;Rom 2.1-16;Rom 14.4-13;Apoc 20.12;1Cor 3.13;Rom 2.29;

6Fraților, pentru voi am spus aceste lucruri, în icoană de vorbire, cu privire la mine și la Apolo, ca prin noi înșine, să învățați să nu treceți peste "ce este scris": și nici unul din voi să nu se fălească deloc cu unul împotriva celuilalt.

Ioan 1.12;Ioan 3.4;Rom 12.3;1Cor 3.21;1Cor 5.2-6;

7Căci cine te face deosebit? Ce lucru ai, pe care să nu-l fi primit? Și dacă l-ai primit, de ce te lauzi ca și cum nu l-ai fi primit?

Ioan 3.27;Iac 1.17;1Pet 4.10;

Priveliștea apostolilor.

8O, iată-vă sătui! Iată-vă ajunși bogați! Iată-vă împărățind fără noi! Și măcar de ați împărăți cu adevărat ca să putem împărăți și noi împreună cu voi!

Apoc 3.17;

9Căci parcă Dumnezeu a făcut din noi, apostolii, oamenii cei mai de pe urmă, niște osândiți la moarte; fiindcă am ajuns o priveliște pentru lume, îngeri și oameni.

Ps 44.22;Rom 8.36;1Cor 15.30-31;2Cor 4.11;2Cor 6.6;Evr 10.33;

10Noi suntem nebuni pentru Hristos: voi, înțelepți în Hristos! Noi, slabi: voi, tari! Voi, puși în cinste: noi, disprețuiți!

1Cor 2.3;Fapt 17.18;Fapt 26.24;1Cor 1.18;1Cor 3.18;2Împ 9.11;2Cor 13.9;

11Până în clipa aceasta suferim de foame și de sete, suntem goi, chinuiți, umblăm din loc în loc,

2Cor 4.8;2Cor 11.23-27;Filip 4.12;Iov 22.6;Rom 8.35;Fapt 23.2;

12ne ostenim și lucrăm cu mâinile noastre; când suntem ocărâți, binecuvântăm; când suntem prigoniți, răbdăm;

Fapt 18.3;Fapt 20.34;1Tes 2.9;2Tes 3.8;1Tim 4.10;Mat 5.44;Luc 6.28;Luc 23.34;Fapt 7.60;Rom 12.14-20;1Pet 2.23;1Pet 3.9;

13când suntem vorbiți de rău, ne rugăm. Până în ziua de azi am ajuns ca gunoiul lumii acesteia, ca lepădătura tuturor.

Plân 3.45;

14Nu vă scriu aceste lucruri, ca să vă fac rușine; ci ca să vă sfătuiesc ca pe niște copii preaiubiți ai mei.

1Tes 2.11;

15Căci chiar dacă ați avea zece mii de învățători în Hristos, totuși n-aveți mai mulți părinți; pentru că eu v-am născut în Hristos Isus, prin Evanghelie.

Fapt 18.11;Rom 15.20;1Cor 3.6;Gal 4.19;Filim 10;Iac 1.18;

16De aceea vă rog să călcați pe urmele mele.

1Cor 11.1;Filip 3.17;1Tes 1.6;2Tes 3.9;

17Pentru aceasta v-am trimis pe Timotei, care este copilul meu preaiubit și credincios în Domnul. El vă va aduce aminte de felul meu de purtare în Hristos și de felul cum învăț eu pe oameni pretutindeni în toate Bisericile.

Fapt 19.22;1Cor 16.10;Filip 2.19;1Tes 3.2;1Tim 1.2;2Tim 1.2;1Cor 11.2;1Cor 7.17;1Cor 14.33;

Împărăția lui Dumnezeu.

18Unii s-au îngâmfat, și și-au închipuit că n-am să mai vin la voi.

1Cor 5.2;

19Dar dacă va voi Domnul, voi veni în curând la voi, și atunci voi vedea nu vorbele, ci puterea celor ce s-au îngâmfat.

Fapt 19.21;1Cor 16.5;2Cor 1.15-23;Fapt 18.21;Rom 15.32;Evr 6.3;Iac 4.15;

20Căci Împărăția lui Dumnezeu nu stă în vorbe, ci în putere.

1Cor 2.4;1Tes 1.5;

21Ce voiți? Să vin la voi cu nuiaua, sau cu dragoste și cu duhul blândeții?

2Cor 10.2;2Cor 13.10;

Curvarul din Corint.

5

1Din toate părțile se spune că între voi este curvie; și încă o curvie de acelea, care nici chiar la păgâni nu se pomenesc; până acolo că unul din voi trăiește cu nevasta tatălui său.

Efes 5.3;Lev 18.8;Deut 22.30;Deut 27.20;2Cor 7.12;

2Și voi v-ați fălit! Și nu v-ați mâhnit mai degrabă, pentru ca cel ce a săvârșit fapta aceasta, să fi fost dat afară din mijlocul vostru!

1Cor 4.18;2Cor 7.7-10;

3Cât despre mine, măcar că n-am fost la voi cu trupul, dar fiind de față cu duhul, am și judecat, ca și când aș fi fost de față, pe cel ce a făcut o astfel de faptă.

Col 2.5;

4În Numele Domnului Isus, voi și duhul meu, fiind adunați laolaltă, prin puterea Domnului nostru Isus,

Mat 16.19;Mat 18.18;Ioan 20.23;2Cor 2.10;2Cor 13.3-10;

5am hotărât ca un astfel de om să fie dat pe mâna Satanei, pentru nimicirea cărnii, ca duhul lui să fie mântuit în ziua Domnului Isus.

Iov 2.6;Ps 109.6;1Tim 1.20;Fapt 26.18;

Hristos - Mielul nostru de Paște.

6Nu vă lăudați bine. Nu știți că puțin aluat dospește toată plămădeala?

1Cor 5.2;1Cor 3.21;1Cor 4.19;Iac 4.16;1Cor 15.33;Gal 5.9;2Tim 2.17;

7Măturați aluatul cel vechi, ca să fiți o plămădeală nouă, cum și sunteți, fără aluat; căci Hristos, Paștele noastre, a fost jertfit.

Isa 53.7;Ioan 1.29;1Cor 15.3;1Pet 1.19;Apoc 5.6-12;Ioan 19.14;

8Să prăznuim dar praznicul nu cu un aluat vechi, nici cu un aluat de răutate și viclenie, ci cu azimile curăției și adevărului.

Ex 12.15;Ex 13.6;Deut 16.3;Mat 16.6-12;Marc 8.15;Luc 12.1;

Creștinii și curvarii.

9V-am scris în epistola mea să n-aveți nici o legătură cu curvarii. -

1Cor 5.2-7;2Cor 6.14;Efes 5.11;2Tes 3.14;

10Însă n-am înțeles cu curvarii lumii acesteia, sau cu cei lacomi de bani, sau cu cei hrăpăreți, sau cu cei ce se închină la idoli, fiindcă atunci ar trebui să ieșiți din lume.

1Cor 10.27;1Cor 1.20;Ioan 17.15;1Ioan 5.19;

11Ci v-am scris să n-aveți nici un fel de legături cu vreunul care, măcar că își zice "frate", totuși este curvar, sau lacom de bani, sau închinător la idoli, sau defăimător, sau bețiv, sau hrăpăreț; cu un astfel de om nu trebuie nici să mâncați.

Mat 18.17;Rom 16.17;2Tes 3.6-14;2Ioan 10;Gal 2.12;

12În adevăr, ce am eu să judec pe cei de afară? Nu este datoria voastră să judecați pe cei dinăuntru?

Marc 4.11;Col 4.5;1Tes 4.12;1Tim 3.7;1Cor 6.1-4;

13Cât despre cei de afară, îi judecă Dumnezeu. Dați afară dar din mijlocul vostru pe răul acela.

Deut 13.5;Deut 17.7;Deut 21.21;Deut 22.21-24;

Judecățile în Biserica din Corint.

6

1Cum! Când vreunul din voi are vreo neînțelegere cu altul, îndrăznește el să se judece cu el la cei nelegiuiți și nu la sfinți?

2Nu știți că sfinții vor judeca lumea? Și dacă lumea va fi judecată de voi, sunteți voi nevrednici să judecați lucruri de foarte mică însemnătate?

Ps 49.14;Dan 7.22;Mat 19.28;Luc 22.30;Apoc 2.26;Apoc 3.21;Apoc 20.4;

3Nu știți că noi vom judeca pe îngeri? Cu cât mai mult lucrurile vieții acesteia?

2Pet 2.4;Iuda 6;

4Deci, când aveți neînțelegeri pentru lucrurile vieții acesteia, voi puneți judecători pe aceia pe care Biserica nu-i bagă în seamă?

1Cor 5.12;

5Spre rușinea voastră zic lucrul acesta. Astfel, nu este între voi nici măcar un singur om înțelept, care să fie în stare să judece între frate și frate?

6Dar un frate se duce la judecată cu alt frate, și încă înaintea necredincioșilor!

7Chiar faptul că aveți judecăți între voi, este un cusur pe care-l aveți. Pentru ce nu suferiți mai bine să fiți nedreptățiți? De ce nu răbdați mai bine paguba?

Prov 20.22;Mat 5.39-40;Luc 6.29;Rom 12.17-19;1Tes 5.15;

8Dar voi singuri sunteți aceia care nedreptățiți și păgubiți, și încă pe frați!

1Tes 4.6;

9Nu știți că cei nedrepți nu vor moșteni Împărăția lui Dumnezeu? Nu vă înșelați în privința aceasta: nici curvarii, nici închinătorii la idoli, nici preacurvarii, nici malahii, nici sodomiții,

1Cor 15.50;Gal 5.21;Efes 5.5;1Tim 1.9;Evr 12.14;Evr 13.4;Apoc 22.15;

10nici hoții, nici cei lacomi, nici bețivii, nici defăimătorii, nici hrăpăreții nu vor moșteni Împărăția lui Dumnezeu.

11Și așa erați unii din voi! Dar ați fost spălați, ați fost sfințiți, ați fost socotiți neprihăniți, în Numele Domnului Isus Hristos, și prin Duhul Dumnezeului nostru.

1Cor 12.2;Efes 2.2;Efes 4.22;Efes 5.8;Col 3.7;Tit 3.3;1Cor 1.30;Evr 10.22;

Despre curvie.

12Toate lucrurile îmi sunt îngăduite, dar nu toate sunt de folos; toate lucrurile îmi sunt îngăduite, dar nimic nu trebuie să pună stăpânire pe mine.

1Cor 10.23;

13Mâncărurile sunt pentru pântece, și pântecele este pentru mâncăruri. Și Dumnezeu va nimici și pe unul și pe celelalte. Dar trupul nu este pentru curvie: el este pentru Domnul, și Domnul este pentru trup.

Mat 15.17;Rom 14.17;Col 2.22-23;1Cor 6.15-20;1Tes 4.3-7;Efes 5.23;

14Și Dumnezeu, care a înviat pe Domnul, ne va învia și pe noi cu puterea Sa.

Rom 6.5-8;Rom 8.11;2Cor 4.14;Efes 1.19-20;

15Nu știți că trupurile voastre sunt mădulare ale lui Hristos? Voi lua eu mădularele lui Hristos, și voi face din ele mădulare ale unei curve? Nicidecum!

Rom 12.5;1Cor 12.27;Efes 4.12-16;Efes 5.30;

16Nu știți că cine se lipește de o curvă, este un singur trup cu ea? Căci este zis: "Cei doi se vor face un singur trup".

Gen 2.24;Mat 19.5;Efes 5.31;

17Dar cine se lipește de Domnul, este un singur duh cu El.

Ioan 17.21-23;Efes 4.4;Efes 5.30;

18Fugiți de curvie! Orice alt păcat, pe care-l face omul, este un păcat săvârșit afară din trup; dar cine curvește, păcătuiește împotriva trupului său.

Rom 6.12-13;Evr 13.4;Rom 1.24;1Tes 4.4;

19Nu știți că trupul vostru este Templul Duhului Sfânt, care locuiește în voi, și pe care L-ați primit de la Dumnezeu? Și că voi nu sunteți ai voștri?

1Cor 3.16;2Cor 6.16;Rom 14.7-8;

20Căci ați fost cumpărați cu un preț. Proslăviți dar pe Dumnezeu în trupul și în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu.

Fapt 20.28;1Cor 7.23;Gal 3.13;Evr 9.12;1Pet 1.19-19;2Pet 2.1;Apoc 5.9;

Despre căsătorie.

7

1Cu privire la lucrurile despre care mi-ați scris, eu cred că este bine ca omul să nu se atingă de femeie.

1Cor 7.8-26;

2Totuși, din pricina curviei, fiecare bărbat să-și aibă nevasta lui, și fiecare femeie să-și aibă bărbatul ei.

3Bărbatul să-și împlinească față de nevastă datoria de soț; și tot așa să facă și nevasta față de bărbat.

Ex 21.10;1Pet 3.7;

4Nevasta nu este stăpână pe trupul ei, ci bărbatul. Tot astfel, nici bărbatul nu este stăpân peste trupul lui, ci nevasta.

5Să nu vă lipsiți unul pe altul de datoria de soți, decât doar prin bună învoială, pentru un timp, ca să vă îndeletniciți cu postul și cu rugăciunea; apoi să vă împreunați iarăși, ca să nu vă ispitească Satana, din pricina nestăpânirii voastre.

Ioel 2.16;Zah 7.3;Ex 19.15;1Sam 21.4-5;1Tes 3.5;

6Lucrul acesta îl spun ca o îngăduință; nu fac din el o poruncă.

1Cor 7.12-25;2Cor 8.8;2Cor 11.17;

7Eu aș vrea ca toți oamenii să fie ca mine; dar fiecare are de la Dumnezeu darul lui: unul într-un fel, altul într-altul.

Fapt 26.29;1Cor 9.5;Mat 19.12;1Cor 12.11;

8Celor neînsurați și văduvelor, le spun că este bine pentru ei să rămână ca mine.

1Cor 7.1-26;

9Dar dacă nu se pot înfrâna, să se căsătorească; pentru că este mai bine să se căsătorească decât să ardă.

1Tim 5.14;

10Celor căsătoriți, le poruncesc nu eu, ci Domnul, ca nevasta să nu se despartă de bărbat.

1Cor 7.12-40;Mal 2.14-16;Mat 5.32;Mat 19.6-9;Marc 10.11-12;Luc 16.18;

11(Dacă este despărțită, să rămână nemăritată, sau să se împace cu bărbatul ei.) Și nici bărbatul să nu-și lase nevasta.

Despărțirea între soții credincioși și cei necredincioși.

12Celorlalți le zic eu, nu Domnul: Dacă un frate are o nevastă necredincioasă, și ea voiește să trăiască înainte cu el, să nu se despartă de ea.

1Cor 7.6;

13Și dacă o femeie are un bărbat necredincios, și el voiește să trăiască înainte cu ea, să nu se despartă de bărbatul ei.

14Căci bărbatul necredincios este sfințit prin nevasta credincioasă și nevasta necredincioasă este sfințită prin fratele; altminteri, copiii voștri ar fi necurați, pe când acum sunt sfinți.

Mal 2.15;

15Dacă cel necredincios vrea să se despartă, să se despartă; în împrejurarea aceasta, fratele sau sora nu sunt legați: Dumnezeu ne-a chemat să trăim în pace.

Rom 12.18;Rom 14.19;1Cor 14.33;Evr 12.14;

16Căci ce știi tu, nevastă, dacă îți vei mântui bărbatul? Sau ce știi tu, bărbate, dacă îți vei mântui nevasta?

1Pet 3.1;

Fiecare la locul lui.

17Încolo, fiecare să rămână în starea în care l-a așezat Domnul, și în care l-a chemat Dumnezeu. Aceasta este rânduiala pe care am așezat-o în toate Bisericile.

1Cor 4.17;2Cor 11.28;

18Dacă cineva a fost chemat pe când era tăiat împrejur, să rămână tăiat împrejur. Dacă cineva a fost chemat pe când era netăiat împrejur, să nu se taie împrejur.

Fapt 15.1-28;Gal 5.2;

19Tăierea împrejur nu este nimic, și netăierea împrejur nu este nimic, ci păzirea poruncilor lui Dumnezeu.

Gal 5.6;Gal 6.15;Ioan 15.14;1Ioan 2.3;1Ioan 3.24;

20Fiecare să rămână în chemarea pe care o avea când a fost chemat.

21Ai fost chemat când erai rob? Să nu te neliniștești de lucrul acesta; dar dacă poți să ajungi slobod, folosește-te.

22Căci robul chemat în Domnul, este un slobozit al Domnului. Tot așa, cel slobod, care a fost chemat, este un rob al lui Hristos.

Ioan 8.36;Rom 6.18-22;Filim 16;1Cor 9.21;Gal 5.13;Efes 6.6;1Pet 2.16;

23Voi ați fost cumpărați cu un preț. Nu vă faceți dar robi oamenilor.

1Cor 6.20;1Pet 1.18-19;Lev 25.42;

24Fiecare, fraților, să rămână cu Dumnezeu în starea în care era când a fost chemat.

1Cor 7.20;

Despre fetele fecioare.

25Cât despre fecioare, n-am o poruncă din partea Domnului. Le dau însă un sfat, ca unul care am căpătat de la Domnul harul să fiu vrednic de crezare.

1Cor 7.6-40;2Cor 8.8-10;1Tim 1.16;1Cor 4.2;1Tim 1.12;

26Iată dar ce cred eu că este bine, având în vedere strâmtorarea de acum: este bine pentru fiecare să rămână așa cum este.

1Cor 7.1-8;

27Ești legat de o nevastă? Nu căuta să fii dezlegat. Nu ești legat de o nevastă? Nu căuta nevastă.

28Însă, dacă te însori, nu păcătuiești. Dacă fecioara se mărită, nu păcătuiește. Dar ființele acestea vor avea necazuri pământești, și eu aș vrea să vi le cruț.

29Iată ce vreau să spun, fraților: de acum vremea s-a scurtat. Spun lucrul acesta, pentru ca cei ce au neveste, să fie ca și cum n-ar avea;

Rom 13.11;1Pet 4.7;2Pet 3.8-9;

30cei ce plâng, ca și cum n-ar plânge; cei ce se bucură ca și cum nu s-ar bucura; cei ce cumpără, ca și cum n-ar stăpâni;

31cei ce se folosesc de lumea aceasta, ca și cum nu s-ar folosi de ea; căci chipul lumii acesteia trece.

1Cor 9.18;Ps 39.6;Iac 1.10;Iac 4.14;1Pet 1.24;1Pet 1.7;Ioan 2.17;

32Dar eu aș vrea ca voi să fiți fără griji. Cine nu este însurat, se îngrijește de lucrurile Domnului, cum ar putea să placă Domnului.

1Tim 5.5;

33Dar cine este însurat, se îngrijește de lucrurile lumii, cum să placă nevestei.

34Tot așa, între femeia măritată și fecioară este o deosebire: cea nemăritată se îngrijește de lucrurile Domnului, ca să fie sfântă și cu trupul și cu duhul; iar cea măritată se îngrijește de lucrurile lumii, cum să placă bărbatului ei.

Luc 10.40;

35Vă spun lucrul acesta pentru binele vostru, nu ca să vă prind într-un laț, ci pentru ceea ce este frumos, și ca să puteți sluji Domnului fără piedici.

36Dacă crede cineva că este rușinos pentru fata lui să treacă de floarea vârstei, și nevoia cere așa, să facă ce vrea: nu păcătuiește; să se mărite.

37Dar cine a luat o hotărâre tare, și nu este nevoit ci este slobod să lucreze cum vrea, și a hotărât în inima lui să-și păstreze pe fiica sa fecioară, face bine.

38Astfel, cine își mărită fata, bine face, și cine n-o mărită, mai bine face.

Evr 13.4;

39O femeie măritată este legată de lege câtă vreme îi trăiește bărbatul; dar dacă-i moare bărbatul, este slobodă să se mărite cu cine vrea; numai în Domnul.

Rom 7.2;2Cor 6.14;

40Dar, după părerea mea, va fi mai fericită dacă rămâne așa cum este. Și cred că și eu am Duhul lui Dumnezeu.

1Cor 7.25;1Tes 4.8;

Carnea rămasă de la jertfe.

8

1În ce privește lucrurile jertfite idolilor, știm că toți avem cunoștință. Dar cunoștința îngâmfă pe când dragostea zidește.

Fapt 15.20-29;1Cor 10.19;Rom 14.14-22;Rom 14.3-10;

2Dacă crede cineva că știe ceva, încă n-a cunoscut cum trebuie să cunoască.

1Cor 13.8-12;Gal 6.3;1Tim 6.4;

3Dar dacă iubește cineva pe Dumnezeu, este cunoscut de Dumnezeu.

Ex 33.12-17;Nah 1.7;Mat 7.23;Gal 4.9;2Tim 2.19;

4Deci, cât despre mâncarea lucrurilor jertfite idolilor, știm că în lume un idol este tot una cu nimic, și că nu este decât un singur Dumnezeu.

Isa 41.24;1Cor 10.19;Deut 4.39;Deut 6.4;Isa 44.8;Marc 12.29;1Cor 8.6;Efes 4.6;1Tim 2.5;

5Căci chiar dacă ar fi așa numiți "dumnezei", fie în cer, fie pe pământ (cum și sunt în adevăr mulți "dumnezei" și mulți "domni"),

Ioan 10.34;

6totuși pentru noi nu este decât un singur Dumnezeu: Tatăl, de la care vin toate lucrurile și pentru care trăim și noi, și un singur Domn: Isus Hristos, prin care sunt toate lucrurile și prin El și noi.

Mal 2.10;Efes 4.6;Fapt 17.28;Rom 11.36;Ioan 13.13;Fapt 2.36;1Cor 12.3;Efes 4.5;Filip 2.11;Ioan 1.3;Col 1.16;Evr 1.2;

7Dar nu toți au cunoștința aceasta. Ci unii, fiind obișnuiți până acum cu idolul, mănâncă un lucru ca fiind jertfit unui idol; și cugetul lor, care este slab, este întinat.

1Cor 10.28-29;Rom 14.14-23;

8Dar nu carnea ne face pe noi plăcuți lui Dumnezeu: nu câștigăm nimic dacă mâncăm din ea, și nu pierdem nimic dacă nu mâncăm.

Rom 14.17;

9Luați seama însă ca nu cumva această slobozenie a voastră să ajungă o piatră de poticnire pentru cei slabi.

Gal 5.13;Rom 14.13-20;

10Căci dacă te vede cineva pe tine, care ai cunoștință, că șezi la masă într-un templu de idoli, cugetul lui, care este slab, nu-l va împinge pe el să mănânce din lucrurile jertfite idolilor?

1Cor 10.28-32;

11Și astfel, el, care este slab, va pieri din pricina acestei cunoștințe a ta: el, fratele, pentru care a murit Hristos!

Rom 14.15-20;

12Dacă păcătuiți astfel împotriva fraților, și le răniți cugetul lor slab, păcătuiți împotriva lui Hristos.

Mat 25.40-45;

13De aceea, dacă o mâncare face pe fratele meu să păcătuiască, nu voi mânca niciodată carne, ca să nu fac pe fratele meu să păcătuiască.

Rom 14.21;2Cor 11.29;

Dreptul lucrătorului creștin.

9

1Nu sunt eu slobod? Nu sunt eu apostol? N-am văzut eu pe Isus, Domnul nostru? Nu sunteți voi lucrul meu în Domnul?

Fapt 9.11;Fapt 13.2;Fapt 26.7;2Cor 12.12;Gal 2.7-8;1Tim 2.7;2Tim 1.11;Fapt 9.3-17;Fapt 18.9;Fapt 22.14-18;Fapt 23.11;1Cor 15.8;1Cor 3.6;1Cor 4.15;

2Dacă nu sunt apostol pentru alții, sunt măcar pentru voi; căci voi sunteți pecetea apostoliei mele în Domnul.

2Cor 3.2;2Cor 12.12;

3Iată răspunsul meu de apărare împotriva celor ce mă cercetează.

4N-avem dreptul să mâncăm și să bem?

1Cor 9.14;1Tes 2.6;2Tes 3.9;

5N-avem dreptul să ducem cu noi o soră, care să fie nevasta noastră, cum fac ceilalți apostoli, și frații Domnului, și Chifa?

Mat 13.55;Marc 6.3;Luc 6.15;Gal 1.19;Mat 8.14;

6Ori numai eu și Barnaba n-avem dreptul să nu lucrăm?

2Tes 3.8-9;

7Cine merge la război pe cheltuiala sa? Cine sădește o vie, și nu mănâncă din rodul ei? Cine paște o turmă, și nu mănâncă din laptele turmei?

2Cor 10.4;1Tim 1.18;1Tim 6.12;2Tim 2.3;2Tim 4.7;Deut 20.6;Prov 27.18;1Cor 3.6-8;Ioan 21.15;1Pet 5.2;

8Lucrurile acestea le spun după felul oamenilor? Nu le spune și Legea?

9În adevăr, în Legea lui Moise este scris: "Să nu legi gura boului care treieră grâul!" Pe boi îi are în vedere Dumnezeu aici?

Deut 25.4;1Tim 5.18;

10Sau vorbește El înadins pentru noi? Da, pentru noi a fost scris astfel; căci cine ară, trebuie să are cu nădejde, și cine treieră grâul, trebuie să-l treiere cu nădejdea că va avea parte de el.

2Tim 2.6;

11Dacă am semănat printre voi bunurile duhovnicești, mare lucru este dacă vom secera bunurile voastre vremelnice?

Rom 15.27;Gal 6.6;

12Dacă se bucură alții de acest drept asupra voastră, nu ni se cade cu mult mai mult nouă? Dar noi nu ne-am folosit de dreptul acesta; ci răbdăm totul, ca să nu punem vreo piedică Evangheliei lui Hristos.

Fapt 20.33;1Cor 9.15-18;2Cor 11.7-9;2Cor 12.13;1Tes 2.6;2Cor 11.12;

13Nu știți că cei ce îndeplinesc slujbele sfinte, sunt hrăniți din lucrurile de la Templu, și că cei ce slujesc altarului, au parte de la altar?

Lev 6.16-26;Lev 7.6;Num 5.9-10;Num 18.8-20;Deut 10.9;Deut 18.1;

14Tot așa, Domnul a rânduit ca cei ce propovăduiesc Evanghelia, să trăiască din Evanghelie.

Mat 10.10;Luc 10.7;Gal 6.6;1Tim 5.17;

Pavel nu s-a folosit de dreptul lui.

15Dar eu nu m-am folosit de nici unul din aceste drepturi. Și nu vă scriu aceste lucruri ca să cer să se facă așa cu mine; căci aș vrea mai bine să mor decât să-mi ia cineva pricina mea de laudă.

1Cor 9.12;Fapt 18.3;Fapt 20.34;1Cor 4.12;1Tes 2.9;2Tes 3.8;2Cor 11.10;

16Dacă vestesc Evanghelia, nu este pentru mine o pricină de laudă, căci trebuie s-o vestesc; și vai de mine, dacă nu vestesc Evanghelia!

Rom 1.14;

17Dacă fac lucrul acesta de bună voie, am o răsplată. Chiar dacă-l fac de silă, este o isprăvnicie care mi-a fost încredințată.

1Cor 3.8-14;1Cor 4.1;Gal 2.7;Filip 1.17;Col 1.25;

18Care este atunci răsplata mea? Este să vestesc fără plată Evanghelia, pe care o vestesc, și să nu mă folosesc de dreptul meu în Evanghelie.

1Cor 10.33;2Cor 4.5;2Cor 11.7;1Cor 7.31;

19Căci, măcar că sunt slobod față de toți, m-am făcut robul tuturor, ca să câștig pe cei mai mulți.

1Cor 9.1;Gal 5.13;Mat 18.15;1Pet 3.1;

20Cu Iudeii, m-am făcut ca un Iudeu, ca să câștig pe Iudei; cu cei ce sunt sub Lege, m-am făcut ca și când aș fi fost sub Lege (măcar că nu sunt sub Lege), ca să câștig pe cei ce sunt sub Lege;

Fapt 16.3;Fapt 18.18;Fapt 21.23;

21cu cei ce sunt fără Lege, m-am făcut ca și cum aș fi fost fără lege (măcar că nu sunt fără o lege a lui Dumnezeu, ci sunt sub legea lui Hristos), ca să câștig pe cei fără lege.

Gal 3.2;Rom 2.12-14;1Cor 7.22;

22Am fost slab cu cei slabi, ca să câștig pe cei slabi. M-am făcut tuturor totul, ca, oricum, să mântuiesc pe unii din ei.

Rom 1.1;2Cor 11.29;1Cor 10.33;Rom 15.14;1Cor 7.16;

23Fac totul pentru Evanghelie, ca să am și eu parte de ea.

Felul de luptă al lui Pavel.

24Nu știți că cei ce aleargă în locul de alergare, toți aleargă, dar numai unul capătă premiul? Alergați dar în așa fel ca să căpătați premiul!

Gal 2.2;Gal 5.7;Filip 2.16;Filip 3.14;2Tim 4.7;Evr 12.1;

25Toți cei ce se luptă la jocurile de obște, se supun la tot felul de înfrânări. Și ei fac lucrul acesta ca să capete o cunună, care se poate vesteji: noi să facem lucrul acesta pentru o cunună, care nu se poate vesteji.

Efes 6.12;1Tim 6.12;2Tim 2.5;2Tim 4.7;2Tim 4.8;Iac 1.12;1Pet 1.4;1Pet 5.4;Apoc 2.10;Apoc 3.11;

26Eu, deci, alerg, dar nu ca și cum n-aș ști încotro alerg. Mă lupt cu pumnul, dar nu ca unul care lovește în vânt.

2Tim 2.5;

27Ci mă port aspru cu trupul meu, și-l țin în stăpânire, ca nu cumva, după ce am propovăduit altora, eu însumi să fiu lepădat.

Rom 8.13;Col 3.5;Rom 6.18-19;Ier 6.30;2Cor 13.5-6;

Pilde din Vechiul Testament.

10

1Fraților, nu vreau să nu știți că părinții noștri toți au fost sub nor, toți au trecut prin mare,

Ex 13.21;Ex 40.34;Num 9.18;Num 14.14;Deut 1.33;Neem 9.12-19;Ps 78.14;Ps 105.39;Ex 14.22;Num 33.8;Ios 4.23;Ps 78.13;

2toți au fost botezați în nor și în mare, pentru Moise;

3toți au mâncat aceeași mâncare duhovnicească,

Ex 16.15-35;Neem 9.15-20;Ps 78.24;

4și toți au băut aceeași băutură duhovnicească, pentru că beau dintr-o stâncă duhovnicească ce venea după ei; și stânca era Hristos.

Ex 17.6;Num 20.11;Ps 78.15;

5Totuși cei mai mulți dintre ei, n-au fost plăcuți lui Dumnezeu, căci au pierit în pustie.

Num 14.29-35;Num 26.64-65;Ps 106.26;Evr 3.17;Iuda 5;

6Și aceste lucruri s-au întâmplat ca să ne slujească nouă drept pilde, pentru ca să nu poftim după lucruri rele, cum au poftit ei.

Num 11.4-34;Ps 106.14;

7Să nu fiți închinători la idoli, ca unii dintre ei, după cum este scris: "Poporul a șezut să mănânce și să bea; și s-au sculat să joace."

1Cor 10.14;Ex 32.6;

8Să nu curvim, cum au făcut unii din ei, așa că într-o singură zi au căzut douăzeci și trei de mii.

1Cor 6.18;Apoc 2.14;Num 25.1-9;Ps 106.29;

9Să nu ispitim pe Domnul, cum L-au ispitit unii din ei, care au pierit prin șerpi.

Ex 17.2-7;Num 21.5;Deut 6.16;Ps 78.18-56;Ps 95.9;Ps 106.14;Num 21.6;

10Să nu cârtiți, cum au cârtit unii din ei, care au fost nimiciți de Nimicitorul.

Ex 16.2;Ex 17.2;Num 14.2-29;Num 16.41;Num 14.37;Num 16.49;Ex 12.23;2Sam 24.16;1Cron 21.15;

11Aceste lucruri li s-au întâmplat ca să ne slujească drept pilde, și au fost scrise pentru învățătura noastră, peste care au venit sfârșiturile veacurilor.

Rom 15.4;1Cor 9.10;1Cor 7.29;Filip 4.5;Evr 10.25-37;1Ioan 2.18;

12Astfel dar, cine crede că stă în picioare, să ia seama să nu cadă.

Rom 11.20;

13Nu v-a ajuns nici o ispită, care să nu fi fost potrivită cu puterea omenească. Și Dumnezeu, care este credincios, nu va îngădui să fiți ispitiți peste puterile voastre; ci, împreună cu ispita, a pregătit și mijlocul să ieșiți din ea, ca s-o puteți răbda.

1Cor 1.9;Ps 125.3;2Pet 2.9;Ier 29.11;

Despre cina Domnului.

14De aceea, preaiubiții mei, fugiți de închinarea la idoli.

1Cor 10.7;2Cor 6.17;1Ioan 5.21;

15Vă vorbesc ca unor oameni cu judecată: judecați voi singuri ce spun.

1Cor 8.1;

16Paharul binecuvântat, pe care-l binecuvântăm, nu este el împărtășirea cu sângele lui Hristos? Pâinea, pe care o frângem, nu este ea împărtășirea cu trupul lui Hristos?

Mat 26.26-28;Fapt 2.42-46;1Cor 11.23-24;

17Având în vedere că este o pâine, noi, care suntem mulți, suntem un trup; căci toți luăm o parte din aceeași pâine.

Rom 12.5;1Cor 12.27;

18Uitați-vă la Israelul după trup: cei ce mănâncă jertfele, nu sunt ei în împărtășire cu altarul?

Rom 4.12;Gal 6.16;Rom 4.1;Rom 9.3-5;2Cor 11.18;Lev 3.3;Lev 7.15;

19Deci ce zic eu? Că un lucru jertfit idolilor, este ceva? Sau că un idol este ceva?

1Cor 8.4;

20Dimpotrivă, eu zic că ce jertfesc Neamurile, jertfesc dracilor, și nu lui Dumnezeu. Și eu nu vreau ca voi să fiți în împărtășire cu dracii.

Lev 17.7;Deut 32.17;Ps 106.37;Apoc 9.20;

21Nu puteți bea paharul Domnului și paharul dracilor; nu puteți lua parte la masa Domnului și la masa dracilor.

2Cor 6.15-16;Deut 32.38;

22Sau vrem să întărâtăm pe Domnul la gelozie? Suntem noi mai tari decât El?

Deut 32.21;Ezec 22.14;

Cugetul nostru și al altuia.

23Toate lucrurile sunt îngăduite, dar nu toate sunt de folos. Toate lucrurile sunt îngăduite, dar nu toate zidesc.

1Cor 6.12;

24Nimeni să nu-și caute folosul lui, ci fiecare să caute folosul altuia.

Rom 15.1-2;1Cor 10.33;1Cor 13.5;Filip 2.4-21;

25Să mâncați din tot ce se vinde pe piață, fără să cercetați ceva din pricina cugetului.

1Tim 4.4;

26Căci "al Domnului este pământul și tot ce cuprinde el."

Ex 19.5;Deut 10.14;Ps 24.1;Ps 50.12;1Cor 10.28;

27Dacă vă poftește un necredincios la o masă, și voiți să vă duceți, să mâncați din tot ce vă pune înainte, fără să cercetați ceva din pricina cugetului.

Luc 10.7;

28Dar dacă vă spune cineva: "Lucrul acesta a fost jertfit idolilor", să nu mâncați, din pricina celui ce v-a înștiințat și din pricina cugetului; căci "al Domnului este pământul și tot ce cuprinde el."

1Cor 8.10-12;Deut 10.14;Ps 24.1;1Cor 10.26;

29Vorbesc aici nu de cugetul vostru, ci de cugetul altuia. Căci de ce să fie judecată slobozenia mea de cugetul altuia?

Rom 14.16;

30Dacă mănânc, aducând mulțumiri, de ce să fiu vorbit de rău pentru un lucru, pentru care mulțumesc?

Rom 14.6;1Tim 4.3-4;

31Deci, fie că mâncați, fie că beți, fie că faceți altceva: să faceți totul pentru slava lui Dumnezeu.

Col 3.17;1Pet 4.11;1Pet 14.1;

32Să nu fiți pricină de păcătuire nici pentru Iudei, nici pentru Greci, nici pentru Biserica lui Dumnezeu.

Rom 14.13;1Cor 8.13;2Cor 6.3;Fapt 20.28;1Cor 11.22;1Tim 3.5;

33După cum mă silesc și eu în toate lucrurile să plac tuturor, căutând nu folosul meu, ci al celor mai mulți, ca să fie mântuiți.

Rom 15.2;1Cor 9.9-22;1Cor 10.24;

Ținuta femeii în adunări.

11

1Călcați pe urmele mele, întrucât și eu calc pe urmele lui Hristos.

1Cor 4.16;Efes 5.1;Filip 3.17;1Tes 1.6;2Tes 3.9;

2Vă laud că în toate privințele vă aduceți aminte de mine, și că țineți învățăturile întocmai cum vi le-am dat.

1Cor 4.17;1Cor 7.17;

3Dar vreau să știți că Hristos este Capul oricărui bărbat; că bărbatul este capul femeii, și că Dumnezeu este capul lui Hristos.

Efes 5.23;Gen 3.16;1Tim 2.11-12;1Pet 3.1-6;Ioan 14.28;Ioan 3.23;Ioan 15.27-28;Filip 2.7-9;

4Orice bărbat, care se roagă sau prorocește cu capul acoperit, își necinstește Capul său.

1Cor 12.10-28;1Cor 14.1;

5Dimpotrivă, orice femeie care se roagă sau prorocește cu capul dezvelit, își necinstește capul ei, pentru că este ca una care ar fi rasă.

Fapt 21.9;Deut 21.12;

6Dacă o femeie nu se învelește, să se și tundă! Iar, dacă este rușine pentru o femeie să fie tunsă ori rasă, să se învelească.

Num 5.18;Deut 22.5;

7Bărbatul nu este dator să-și acopere capul, pentru că el este chipul și slava lui Dumnezeu, pe când femeia este slava bărbatului.

Gen 1.26-27;Gen 5.1;Gen 9.6;

8În adevăr, nu bărbatul a fost luat din femeie, ci femeia din bărbat;

Gen 2.21-22;

9și nu bărbatul a fost făcut pentru femeie, ci femeia pentru bărbat.

Gen 2.18-23;

10De aceea femeia, din pricina îngerilor, trebuie să aibă pe cap un semn al stăpânirii ei.

Gen 24.65;Ecl 5.6;

11Totuși, în Domnul, femeia nu este fără bărbat, nici bărbatul fără femeie.

Gal 3.28;

12Căci dacă femeia este din bărbat, tot așa și bărbatul prin femeie, și toate sunt de la Dumnezeu.

Rom 11.36;

13Judecați voi singuri: este cuviincios ca o femeie să se roage lui Dumnezeu dezvelită?

14Nu vă învață chiar și firea că este rușine pentru un bărbat să poarte părul lung,

15pe când pentru o femeie este o podoabă să poarte părul lung? Pentru că părul i-a fost dat ca învelitoare a capului.

16Dacă iubește cineva cearta de vorbe, noi n-avem un astfel de obicei și nici Bisericile lui Dumnezeu.

1Tim 6.4;1Cor 7.17;1Cor 14.33;

Despre cina Domnului.

17Vă dau aceste învățături, dar nu vă laud pentru că vă adunați laolaltă nu ca să vă faceți mai buni, ci ca să vă faceți mai răi.

18Mai întâi de toate, aud că atunci când veniți la adunare, între voi sunt dezbinări. Și în parte o cred,

1Cor 1.10-12;1Cor 3.3;

19căci trebuie să fie și partide între voi, ca să iasă la lumină cei găsiți buni.

Mat 18.7;Luc 17.1;Fapt 20.30;1Tim 4.1;2Pet 2.1-2;Luc 2.35;1Ioan 2.19;Deut 13.3;

20Când vă adunați dar în același loc, nu este cu putință să mâncați cina Domnului.

21Fiindcă atunci când stați la masă, fiecare se grăbește să-și ia cina adusă de el, înaintea altuia; așa că unul este flămând, iar altul este beat.

2Pet 2.13;Iuda 12;

22Ce? N-aveți case pentru ca să mâncați și să beți acolo? Sau disprețuiți Biserica lui Dumnezeu, și vreți să faceți de rușine pe cei ce n-au nimic? Ce să vă zic? Să vă laud? În privința aceasta nu vă laud.

1Cor 10.32;Iac 2.6;

23Căci am primit de la Domnul ce v-am învățat; și anume că, Domnul Isus, în noaptea în care a fost vândut, a luat o pâine.

1Cor 15.3;Gal 1.1-12;Mat 26.26;Marc 14.22;Luc 22.19;

24Și, după ce a mulțumit lui Dumnezeu, a frânt-o, și a zis: "Luați, mâncați; acesta este trupul Meu, care se frânge pentru voi; să faceți lucrul acesta spre pomenirea Mea."

25Tot astfel, după cină, a luat paharul, și a zis: "Acest pahar este legământul cel nou în sângele Meu; să faceți lucrul acesta spre pomenirea Mea, ori de câte ori veți bea din el."

26Pentru că, ori de câte ori mâncați din pâinea aceasta și beți din paharul acesta, vestiți moartea Domnului, până va veni El.

Ioan 14.3;Ioan 21.22;Fapt 1.11;1Cor 4.5;1Cor 15.23;1Tes 4.16;2Tes 1.10;Iuda 14;Apoc 1.7;

27De aceea, oricine mănâncă pâinea aceasta sau bea paharul Domnului în chip nevrednic, va fi vinovat de trupul și sângele Domnului.

Num 9.10-13;Ioan 6.51-64;Ioan 13.27;1Cor 10.21;

28Fiecare să se cerceteze dar pe sine însuși, și așa să mănânce din pâinea aceasta și să bea din paharul acesta.

2Cor 13.5;Plân 3.40;

29Căci cine mănâncă și bea, își mănâncă și bea osânda lui însuși, dacă nu deosebește trupul Domnului.

30Din pricina aceasta sunt între voi mulți neputincioși și bolnavi, și nu puțini dorm.

31Dacă ne-am judeca singuri, n-am fi judecați.

Ps 32.5;1Ioan 1.9;

32Dar când suntem judecați, suntem pedepsiți de Domnul, ca să nu fim osândiți odată cu lumea.

Ps 94.12-13;Evr 12.5-11;

33Astfel, frații mei, când vă adunați să mâncați, așteptați-vă unii pe alții.

34Dacă-i este foame cuiva, să mănânce acasă, pentru ca să nu vă adunați spre osândă. Celelalte lucruri le voi rândui când voi veni.

1Cor 11.21;1Cor 11.22;1Cor 7.17;Tit 1.5;1Cor 4.19;

Darurile duhovnicești.

12

1În ce privește darurile duhovnicești, fraților, nu voiesc să fiți în necunoștință.

1Cor 14.1-37;

2Când erați păgâni, știți că vă duceați la idolii cei muți, după cum erați călăuziți.

1Cor 6.11;Efes 2.11-12;1Tes 1.9;Tit 3.3;1Pet 4.3;Ps 115.5;

3De aceea vă spun că nimeni, dacă vorbește prin Duhul lui Dumnezeu, nu zice: "Isus să fie anatema!" Și nimeni nu poate zice: "Isus este Domnul", decât prin Duhul Sfânt.

Mat 9.39;1Ioan 4.2-3;Mat 16.17;Ioan 15.26;2Cor 3.5;

4Sunt felurite daruri, dar este același Duh;

Rom 12.4;Evr 2.4;1Pet 4.10;Efes 4.4;

5sunt felurite slujbe, dar este același Domn;

Rom 12.6-8;Efes 4.11;

6sunt felurite lucrări, dar este același Dumnezeu, care lucrează totul în toți.

Efes 1.23;

7Și fiecăruia i se dă arătarea Duhului spre folosul altora.

Rom 12.6-8;1Cor 14.26;Efes 4.7;1Pet 4.10-11;

8De pildă, unuia îi este dat, prin Duhul, să vorbească despre înțelepciune; altuia, să vorbească despre cunoștință, datorită aceluiași Duh;

1Cor 2.6-7;1Cor 1.5;1Cor 13.2;2Cor 8.7;

9altuia credința, prin același Duh; altuia, darul tămăduirilor, prin același Duh;

Mat 17.19-20;1Cor 13.2;2Cor 4.13;Marc 16.18;Iac 5.14;

10altuia, puterea să facă minuni; altuia, prorocia; altuia, deosebirea duhurilor; altuia, felurite limbi; și altuia, tălmăcirea limbilor.

1Cor 12.28-29;Marc 16.17;Gal 3.5;Rom 12.6;1Cor 13.2;1Cor 14.1;1Cor 14.29;1Ioan 4.1;Fapt 2.4;Fapt 10.46;1Cor 13.1;

11Dar toate aceste lucruri le face unul și același Duh, care dă fiecăruia în parte, cum voiește.

Rom 12.6;1Cor 7.7;2Cor 10.13;Efes 4.7;Ioan 3.8;Evr 2.4;

Mădularele trupului.

12Căci, după cum trupul este unul și are multe mădulare, și după cum toate mădularele trupului, măcar că sunt mai multe, sunt un singur trup, - tot așa este și Hristos.

Rom 12.4-5;Efes 4.4-16;1Cor 12.27;Gal 3.16;

13Noi toți, în adevăr, am fost botezați de un singur Duh, ca să alcătuim un singur trup, fie Iudei, fie Greci, fie robi, fie slobozi; și toți am fost adăpați dintr-un singur Duh.

Rom 6.5;Gal 3.28;Efes 2.13-16;Col 3.11;Ioan 6.63;Ioan 7.37-39;

14Astfel, trupul nu este un singur mădular, ci mai multe.

15Dacă piciorul ar zice: "Fiindcă nu sunt mână, nu sunt din trup", - nu este pentru aceasta din trup?

16Și dacă urechea ar zice: "Fiindcă nu sunt ochi, nu sunt din trup" - nu este pentru aceasta din trup?

17Dacă tot trupul ar fi ochi, unde ar fi auzul? Dacă totul ar fi auz, unde ar fi mirosul?

18Acum dar Dumnezeu a pus mădularele în trup, pe fiecare așa cum a voit El.

1Cor 12.28;Rom 12.3;1Cor 3.5;1Cor 12.11;

19Dacă toate ar fi un singur mădular, unde ar fi trupul?

20Fapt este că sunt mai multe mădulare, dar un singur trup.

21Ochiul nu poate zice mâinii: "N-am trebuință de tine"; nici capul nu poate zice picioarelor: "N-am trebuință de voi."

22Ba mai mult, mădularele trupului, care par mai slabe, sunt de neapărată trebuință.

23Și părțile trupului, care par vrednice de mai puțină cinste, le îmbrăcăm cu mai multă podoabă. Așa că părțile mai puțin frumoase ale trupului nostru capătă mai multă frumusețe,

24pe când cele frumoase n-au nevoie să fie împodobite. Dumnezeu a întocmit trupul în așa fel ca să dea mai multă cinste mădularelor lipsite de cinste:

25pentru ca să nu fie nici o dezbinare în trup: ci mădularele să îngrijească deopotrivă unele de altele.

26Și dacă suferă un mădular, toate mădularele suferă împreună cu el; dacă este prețuit un mădular, toate mădularele se bucură împreună cu el.

27Voi sunteți trupul lui Hristos, și fiecare, în parte, mădularele lui.

Rom 12.5;Efes 1.23;Efes 4.12;Efes 5.23-30;Col 1.24;Efes 5.30;

28Și Dumnezeu a rânduit în Biserică, întâi, apostoli; al doilea, prooroci; al treilea, învățători; apoi, pe cei ce au darul minunilor; apoi pe cei ce au darul tămăduirilor, ajutorărilor, cârmuirilor, și vorbirii în felurite limbi.

Efes 4.11;Efes 2.20;Efes 3.5;Fapt 13.1;Rom 12.6;1Cor 12.10;1Cor 12.9;Num 11.17;Rom 12.8;1Tim 5.17;Evr 13.17-24;

29Oare toți sunt apostoli? Toți sunt prooroci? Toți sunt învățători? Toți sunt făcători de minuni?

30Toți au darul tămăduirilor? Toți vorbesc în alte limbi? Toți tălmăcesc?

31Umblați dar după darurile cele mai bune. Și vă voi arăta o cale nespus mai bună.

1Cor 14.1-39;

Dragostea.

13

1Chiar dacă aș vorbi în limbi omenești și îngerești, și n-aș avea dragoste, sunt o aramă sunătoare sau un chimval zângănitor.

2Și chiar dacă aș avea darul prorociei, și aș cunoaște toate tainele și toată știința; chiar dacă aș avea toată credința așa încât să mut și munții, și n-aș avea dragoste, nu sunt nimic.

1Cor 12.8-28;1Cor 14.1;Mat 7.22;Mat 17.20;Marc 11.23;Luc 17.6;

3Și chiar dacă mi-aș împărți toată averea pentru hrana săracilor, chiar dacă mi-aș da trupul să fie ars, și n-aș avea dragoste, nu-mi folosește la nimic.

Mat 6.1-2;

4Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate: dragostea nu pizmuiește; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie,

Prov 10.12;1Pet 4.8;

5nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândește la rău,

1Cor 10.24;Filip 2.4;

6nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr,

Ps 10.3;Rom 1.32;2Ioan 4;

7acoperă totul, crede totul, nădăjduiește totul, suferă totul.

Rom 15.1;Gal 6.2;2Tim 2.24;

8Dragostea nu va pieri niciodată. Prorociile se vor sfârși; limbile vor înceta; cunoștința va avea sfârșit.

9Căci cunoaștem în parte, și prorocim în parte;

1Cor 8.2;

10dar când va veni ce este desăvârșit, acest "în parte" se va sfârși.

11Când eram copil, vorbeam ca un copil, simțeam ca un copil, gândeam ca un copil; când m-am făcut om mare, am lepădat ce era copilăresc.

12Acum, vedem ca într-o oglindă, în chip întunecos; dar atunci, vom vedea față în față. Acum, cunosc în parte; dar atunci, voi cunoaște deplin, așa cum am fost și eu cunoscut pe deplin.

2Cor 3.18;2Cor 5.7;Filip 3.12;Mat 18.10;1Ioan 3.2;

13Acum dar rămân aceste trei: credința, nădejdea și dragostea; dar cea mai mare dintre ele este dragostea.

Darul limbilor și al prorociei.

14

1Urmăriți dragostea. Umblați și după darurile duhovnicești, dar mai ales să prorociți.

1Cor 12.31;Num 11.25-29;

2În adevăr, cine vorbește în altă limbă, nu vorbește oamenilor, ci lui Dumnezeu; căci nimeni nu-l înțelege, și, cu duhul, el spune taine.

Fapt 2.4;Fapt 10.46;

3Cine prorocește, dimpotrivă, vorbește oamenilor, spre zidire, sfătuire și mângâiere.

4Cine vorbește în altă limbă, se zidește pe sine însuși; dar cine prorocește, zidește sufletește Biserica.

5Aș dori ca toți să vorbiți în alte limbi, dar mai ales să prorociți. Cine prorocește, este mai mare decât cine vorbește în alte limbi; afară numai dacă tălmăcește aceste limbi, pentru ca să capete Biserica zidire sufletească.

6În adevăr, fraților, de ce folos v-aș fi eu, dacă aș veni la voi vorbind în alte limbi, și dacă cuvântul meu nu v-ar aduce nici descoperire, nici cunoștință, nici prorocie, nici învățătură?

1Cor 14.26;

7Chiar și lucrurile neînsuflețite, care dau un sunet, fie un fluier sau o alăută: dacă nu dau sunete deslușite, cine va cunoaște ce se cântă cu fluierul sau cu alăuta?

8Și dacă trâmbița dă un sunet încurcat, cine se va pregăti de luptă?

9Tot așa și voi, dacă nu rostiți cu limba o vorbă înțeleasă, cum se va pricepe ce spuneți? Atunci parcă ați vorbi în vânt.

10Sunt multe feluri de limbi în lume, totuși nici una din ele nu este fără sunete înțelese.

11Dar dacă nu cunosc înțelesul sunetului, voi fi un străin pentru cel ce vorbește, și cel ce vorbește, va fi un străin pentru mine.

12Tot așa și voi, fiindcă râvniți după daruri duhovnicești, să căutați să le aveți din belșug, în vederea zidirii sufletești a Bisericii.

13De aceea, cine vorbește în altă limbă, să se roage să aibă și darul s-o tălmăcească.

14Fiindcă, dacă mă rog în altă limbă, duhul meu se roagă, dar mintea mea este fără rod.

15Ce este de făcut atunci? Mă voi ruga cu duhul, dar mă voi ruga și cu mintea; voi cânta cu duhul, dar voi cânta și cu mintea.

Efes 5.19;Col 3.16;Ps 47.7;

16Altminteri, dacă aduci mulțumiri cu duhul, cum va răspunde "Amin" la mulțumirile, pe care le aduci tu, cel lipsit de daruri, când el nu știe ce spui?

1Cor 11.24;

17Negreșit, tu mulțumești lui Dumnezeu foarte frumos, dar celălalt nu rămâne zidit sufletește.

18Mulțumesc lui Dumnezeu că eu vorbesc în alte limbi mai mult decât voi toți.

19Dar în Biserică, voiesc mai bine să spun cinci cuvinte înțelese, ca să învăț și pe alții, decât să spun zece mii de cuvinte în altă limbă.

20Fraților, nu fiți copii la minte; ci, la răutate, fiți prunci; iar la minte, fiți oameni mari.

Ps 131.2;Mat 11.25;Mat 18.3;Mat 19.14;Rom 61.19;1Cor 3.1;Efes 4.14;Evr 5.12-13;Mat 18.3;1Pet 2.2;

21În Lege este scris: "Voi vorbi norodului acestuia prin altă limbă și prin buze străine; și nici așa nu Mă vor asculta, zice Domnul."

Ioan 10.34;Isa 28.11-12;

22Prin urmare, limbile sunt un semn nu pentru cei credincioși, ci pentru cei necredincioși. Prorocia, dimpotrivă, este un semn nu pentru cei necredincioși, ci pentru cei credincioși.

23Deci, dacă s-ar aduna toată Biserica la un loc, și toți ar vorbi în alte limbi, și ar intra și de cei fără daruri, sau necredincioși, n-ar zice ei că sunteți nebuni?

Fapt 2.13;

24Dar dacă toți prorocesc, și intră vreun necredincios sau vreunul fără daruri, el este încredințat de toți, este judecat de toți.

25Tainele inimii lui sunt descoperite, așa că va cădea cu fața la pământ, se va închina lui Dumnezeu, și va mărturisi că, în adevăr, Dumnezeu este în mijlocul vostru.

Isa 45.14;Zah 8.23;

26Ce este de făcut atunci, fraților? Când vă adunați laolaltă, dacă unul din voi are o cântare, altul o învățătură, altul o descoperire, altul o vorbă în altă limbă, altul o tălmăcire, toate să se facă spre zidirea sufletească.

1Cor 14.6;1Cor 12.8-10;1Cor 12.7;2Cor 12.19;Efes 4.12;

27Dacă sunt unii, care vorbesc în altă limbă, să vorbească numai câte doi sau cel mult trei, fiecare la rând: și unul să tălmăcească.

28Dacă nu este cine să tălmăcească, să tacă în Biserică, și să-și vorbească numai lui însuși și lui Dumnezeu.

29Cât despre prooroci, să vorbească doi sau trei, și ceilalți să judece.

1Cor 12.10;

30Și dacă este făcută o descoperire unuia care stă jos, cel dintâi să tacă.

1Tes 5.19-20;

31Fiindcă puteți să prorociți toți, dar unul după altul, pentru ca toți să capete învățătură și toți să fie îmbărbătați.

32Duhurile proorocilor sunt supuse proorocilor;

1Ioan 4.1;

33căci Dumnezeu nu este un Dumnezeu al neorânduielii, ci al păcii, ca în toate Bisericile sfinților.

1Cor 11.16;

34Femeile să tacă în adunări, căci lor nu le este îngăduit să ia cuvântul în ele, ci să fie supuse, cum zice și Legea.

1Tim 2.11-12;1Cor 11.3;Efes 5.22;Col 3.18;Tit 2.5;1Pet 3.1;Gen 3.16;

35Dacă voiesc să capete învățătură asupra unui lucru, să întrebe pe bărbații lor acasă; căci este rușine pentru o femeie să vorbească în Biserică.

36Ce? De la voi a pornit Cuvântul lui Dumnezeu? Sau numai până la voi a ajuns el?

37Dacă crede cineva că este prooroc sau insuflat de Dumnezeu, să înțeleagă că ce vă scriu eu, este o poruncă a Domnului.

2Cor 10.7;1Ioan 4.6;

38Și dacă cineva nu înțelege, să nu înțeleagă!

39Astfel, deci, fraților, râvniți după prorocire, fără să împiedicați vorbirea în alte limbi.

1Cor 12.31;1Tes 5.20;

40Dar toate să se facă în chip cuviincios și cu rânduială.

1Cor 14.33;

Învierea și arătările lui Hristos.

15

1Vă fac cunoscut, fraților Evanghelia, pe care v-am propovăduit-o, pe care ați primit-o, în care ați rămas,

Gal 1.11;Rom 5.2;

2și prin care sunteți mântuiți, dacă o țineți așa după cum v-am propovăduit-o; altfel, degeaba ați crezut.

Rom 1.16;1Cor 1.21;Gal 3.4;

3V-am învățat înainte de toate, așa cum am primit și eu: că Hristos a murit pentru păcatele noastre, după Scripturi;

1Cor 11.2-23;Gal 1.12;Ps 22.15;Isa 53.5;Dan 9.26;Zah 13.7;Luc 24.26-46;Fapt 3.18;Fapt 26.23;1Pet 1.11;1Pet 2.24;

4că a fost îngropat și a înviat a treia zi, după Scripturi;

Ps 2.7;Ps 16.10;Isa 53.10;Osea 6.2;Luc 24.26-46;Fapt 2.25-31;Fapt 13.33-35;Fapt 26.22-23;1Pet 1.11;

5și că S-a arătat lui Chifa, apoi celor doisprezece.

Luc 24.34;Mat 28.17;Marc 16.14;Luc 24.36;Ioan 20.19-26;Fapt 10.41;

6După aceea S-a arătat la peste cinci sute de frați deodată, dintre care cei mai mulți sunt încă în viață, iar unii au adormit.

7În urmă s-a arătat lui Iacov, apoi tuturor apostolilor.

Luc 24.50;Fapt 1.3-4;

8După ei toți, ca unei stârpituri, mi s-a arătat și mie.

Fapt 9.4-17;Fapt 22.14-18;1Cor 9.1;

9Căci eu sunt cel mai neînsemnat dintre apostoli; nu sunt vrednic să port numele de apostol, fiindcă am prigonit Biserica lui Dumnezeu.

Efes 3.8;Fapt 8.3;Fapt 9.1;Gal 1.13;Filip 3.6;1Tim 1.13;

10Prin harul lui Dumnezeu sunt ce sunt. Și harul Lui față de mine n-a fost zadarnic; ba încă am lucrat mai mult decât toți: totuși nu eu, ci harul lui Dumnezeu, care este în mine.

Efes 3.7-8;2Cor 11.23;2Cor 12.11;Mat 10.20;Rom 15.18-19;2Cor 3.5;Gal 2.8;Efes 3.7;Filip 2.13;

11Astfel dar, ori eu, ori ei, noi așa propovăduim, și voi așa ați crezut.

Însemnătatea învierii lui Hristos.

12Iar dacă se propovăduiește că Hristos a înviat din morți, cum zic unii dintre voi, că nu este o înviere a morților?

13Dacă nu este o înviere a morților, nici Hristos n-a înviat.

1Tes 4.14;

14Și dacă n-a înviat Hristos, atunci propovăduirea noastră este zadarnică, și zadarnică este și credința voastră.

15Ba încă noi suntem descoperiți și ca martori mincinoși ai lui Dumnezeu; fiindcă, am mărturisit despre Dumnezeu că El a înviat pe Hristos, când nu L-a înviat, dacă este adevărat că morții nu învie.

Fapt 2.24-32;Fapt 4.10-33;Fapt 13.30;

16Căci, dacă nu învie morții, nici Hristos n-a înviat.

17Și dacă n-a înviat Hristos, credința voastră este zadarnică, voi sunteți încă în păcatele voastre,

Rom 4.25;

18și prin urmare și cei ce au adormit în Hristos, sunt pierduți.

19Dacă numai pentru viața aceasta ne-am pus nădejdea în Hristos, atunci suntem cei mai nenorociți dintre toți oamenii!

2Tim 3.12;

20Dar acum, Hristos a înviat din morți, pârga celor adormiți.

1Pet 1.3;Fapt 26.23;1Cor 15.23;Col 1.18;Apoc 1.5;

21Căci dacă moartea a venit prin om, tot prin om a venit și învierea morților.

Rom 5.12-17;Ioan 11.25;Rom 6.23;

22Și după cum toți mor în Adam, tot așa, toți vor învia în Hristos;

23dar fiecare la rândul cetei lui. Hristos este cel dintâi rod; apoi, la venirea Lui, cei ce sunt ai lui Hristos.

1Cor 15.20;1Tes 4.15-17;

24În urmă, va veni sfârșitul, când El va da Împărăția în mâinile lui Dumnezeu Tatăl, după ce va fi nimicit orice domnie, orice stăpânire și orice putere.

Dan 7.14-27;

25Căci trebuie ca El să împărățească până va pune pe toți vrăjmașii sub picioarele Sale.

Ps 110.1;Fapt 2.34-35;Efes 1.22;Evr 1.13;Evr 10.13;

26Vrăjmașul cel din urmă, care va fi nimicit, va fi moartea.

2Tim 1.10;Apoc 20.14;

27Dumnezeu, în adevăr, "a pus totul sub picioarele Lui". Dar când zice că totul I-a fost supus, se înțelege că afară de Cel ce I-a supus totul.

Ps 8.6;Mat 28.18;Evr 2.8;1Pet 3.22;

28Și când toate lucrurile Îi vor fi supuse, atunci chiar și Fiul Se va supune Celui ce I-a supus toate lucrurile, pentru ca Dumnezeu să fie totul în toți.

Filip 3.21;1Cor 3.23;1Cor 11.3;

29Altfel, ce ar face cei ce se botează pentru cei morți? Dacă nu învie morții nicidecum, de ce se mai botează ei pentru cei morți?

30Și de ce suntem noi în primejdie în orice clipă?

2Cor 11.26;Gal 5.11;

31În fiecare zi eu sunt în primejdie de moarte; atât este de adevărat lucrul acesta, fraților, cât este de adevărat că am de ce să mă laud cu voi în Hristos Isus, Domnul nostru.

1Tes 2.19;Rom 8.36;1Cor 4.9;2Cor 4.10-11;2Cor 11.23;

32Dacă, vorbind în felul oamenilor, m-am luptat cu fiarele în Efes, care-mi este folosul? Dacă nu învie morții, atunci "să mâncăm și să bem, căci mâine vom muri".

2Cor 1.8;Ecl 2.24;Isa 22.13;Isa 56.12;Luc 12.19;

33Nu vă înșelați: "Tovărășiile rele strică obiceiurile bune".

1Cor 5.6;

34Veniți-vă în fire, cum se cuvine, și nu păcătuiți! Căci sunt între voi unii, care nu cunosc pe Dumnezeu: spre rușinea voastră o spun.

Rom 13.11;Efes 5.14;1Tes 4.5;1Cor 6.5;

Cum vor învia morții.

35Dar va zice cineva: "Cum învie morții? Și cu ce trup se vor întoarce?"

Ezec 37.3;

36Nebun ce ești! Ce semeni tu, nu învie, dacă nu moare mai întâi.

Ioan 12.24;

37Și când semeni, semeni nu trupul care va fi, ci doar un grăunte, cum se întâmplă: fie de grâu, fie de altă sămânță.

38Apoi Dumnezeu îi dă un trup, după cum voiește; și fiecărei semințe îi dă un trup al ei.

39Nu orice trup este la fel; ci altul este trupul oamenilor, altul este trupul dobitoacelor, altul este trupul păsărilor, altul al peștilor.

40Tot așa, sunt trupuri cerești și trupuri pământești; dar alta este strălucirea trupurilor cerești, și alta a trupurilor pământești.

41Alta este strălucirea soarelui, alta strălucirea lunii, și alta este strălucirea stelelor; chiar o stea se deosebește în strălucire de altă stea.

42Așa este și învierea morților. Trupul este semănat în putrezire, și învie în neputrezire;

Dan 12.3;Mat 13.43;

43este semănat în ocară, și învie în slavă; este semănat în neputință, și învie în putere.

Filip 3.21;

44Este semănat trup firesc, și învie trup duhovnicesc. Dacă este un trup firesc, este și un trup duhovnicesc.

45De aceea este scris: "Omul dintâi Adam a fost făcut un suflet viu." Al doilea Adam a fost făcut un duh dătător de viață.

Gen 2.7;Rom 5.14;Ioan 5.21;Ioan 6.33-57;Filip 3.21;Col 3.4;

46Dar întâi vine nu ce este duhovnicesc, ci ce este firesc; ce este duhovnicesc, vine pe urmă.

47Omul dintâi este din pământ, pământesc; omul al doilea este din cer.

Ioan 3.31;Gen 2.7;Gen 3.19;Ioan 3.13-31;

48Cum este cel pământesc, așa sunt și cei pământești; cum este Cel ceresc, așa sunt și cei cerești.

Filip 3.20-21;

49Și după cum am purtat chipul celui pământesc, tot așa vom purta și chipul Celui ceresc.

Gen 5.3;Rom 8.29;2Cor 3.18;2Cor 4.11;Filip 3.21;1Ioan 3.2;

50Ce spun eu, fraților, este că nu poate carnea și sângele să moștenească Împărăția lui Dumnezeu; și că, putrezirea nu poate moșteni neputrezirea.

Mat 16.11;Ioan 3.3-5;

51Iată, vă spun o taină: nu vom adormi toți, dar toți vom fi schimbați,

1Tes 4.15-17;Filip 3.21;

52într-o clipă, într-o clipită din ochi, la cea din urmă trâmbiță. Trâmbița va suna, morții vor învia nesupuși putrezirii, și noi vom fi schimbați.

Zah 9.14;Mat 24.31;Ioan 5.25;1Tes 4.16;

53Căci trebuie ca trupul acesta, supus putrezirii, să se îmbrace în neputrezire, și trupul acesta muritor să se îmbrace în nemurire.

2Cor 5.4;

54Când trupul acesta supus putrezirii, se va îmbrăca în neputrezire, și trupul acesta muritor se va îmbrăca în nemurire, atunci se va împlini cuvântul care este scris: "Moartea a fost înghițită de biruință.

Isa 25.8;Evr 2.14-15;Apoc 20.14;

55Unde îți este biruința, moarte? Unde îți este boldul, moarte?"

Osea 13.14;

56Boldul morții este păcatul; și puterea păcatului este Legea.

Rom 4.15;Rom 5.13;Rom 7.5-13;

57Dar mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne dă biruința prin Domnul nostru Isus Hristos!

Rom 7.25;1Ioan 5.4-5;

58De aceea, preaiubiții mei frați, fiți tari, neclintiți, sporiți totdeauna în lucrul Domnului, căci știți că osteneala voastră în Domnul nu este zadarnică.

2Pet 3.14;1Cor 3.8;

Strângerea de ajutoare.

16

1Cât privește strângerea de ajutoare pentru sfinți, să faceți și voi cum am rânduit Bisericilor Galatiei.

Fapt 11.29;Fapt 24.17;Rom 15.26;2Cor 8.4;2Cor 9.1-12;Gal 2.10;

2În ziua dintâi a săptămânii, fiecare din voi să pună deoparte acasă ce va putea, după câștigul lui, ca să nu se strângă ajutoarele când voi veni eu.

Fapt 20.7;Apoc 1.10;

3Și când voi veni, voi trimite cu epistole pe cei ce îi veți socoti vrednici, ca să ducă darurile voastre la Ierusalim.

2Cor 8.19;

4Dacă va face să mă duc și eu, vor merge cu mine.

2Cor 8.4-19;

5La voi am să vin după ce voi trece prin Macedonia, căci prin Macedonia voi trece.

Fapt 19.21;2Cor 1.16;

6Poate mă voi opri pe la voi, sau poate chiar voi ierna la voi, ca apoi să mă însoțiți acolo unde voi avea să mă duc.

Fapt 15.3;Fapt 17.15;Fapt 21.5;Rom 15.24;2Cor 1.16;

7De data aceasta nu vreau să vă văd în treacăt, ci trag nădejde să mai rămân cu voi câtăva vreme, dacă va îngădui Domnul.

Fapt 18.21;1Cor 4.19;Iac 4.15;

8Voi mai rămâne totuși în Efes până la Cincizecime,

9căci mi s-a deschis aici o ușă mare și largă, și sunt mulți potrivnici.

Fapt 14.27;2Cor 2.12;Col 4.3;Apoc 3.8;Fapt 19.9;

10Dacă sosește Timotei, aveți grijă să fie fără frică la voi; căci el este prins ca și mine la lucrul Domnului.

Fapt 19.22;1Cor 4.17;Rom 16.21;Filip 2.20-22;1Tes 3.2;

11Nimeni dar să nu-l disprețuiască. Să-l petreceți în pace, ca să vină la mine, pentru că îl aștept cu frații.

1Tim 4.12;Fapt 15.33;

12Cât pentru fratele Apolo, l-am rugat mult să vină la voi cu frații, dar n-a voit nicidecum să vină acum; va veni însă când va avea înlesnire.

1Cor 1.12;1Cor 3.5;

Îndemnuri.

13Vegheați, fiți tari în credință, fiți oameni, întăriți-vă!

Mat 24.42;Mat 25.13;1Tes 5.6;1Pet 5.8;1Cor 15.1;Filip 1.27;Filip 4.1;1Tes 3.8;2Tes 2.15;Efes 6.10;Col 1.11;

14Tot ce faceți, să fie făcut cu dragoste!

1Cor 14.1;1Pet 4.8;

15Încă un îndemn, fraților. Cunoașteți casa lui Stefana; știți că ea este cel dintâi rod al Ahaiei, și că s-a pus cu totul în slujba sfinților.

1Cor 1.16;Rom 16.5;2Cor 8.4;2Cor 9.1;Evr 6.10;

16Fiți și voi supuși unor astfel de oameni și fiecăruia care ajută la lucru și se ostenește.

Evr 13.17;Evr 6.10;

17Mă bucur de venirea lui Stefana, lui Fortunat și lui Ahaic; ei au împlinit ce lipsea din partea voastră,

2Cor 11.9;Filip 2.30;Filim 13;

18căci mi-au răcorit duhul meu și al vostru. Să știți dar să prețuiți pe astfel de oameni.

Col 4.8;Filip 2.29;1Tes 5.12;

Urări de sănătate.

19Bisericile din Asia vă trimit sănătate. Acuila și Priscila, împreună cu Biserica din casa lor, vă trimit multă sănătate în Domnul.

Rom 16.5-15;Filim 2;

20Toți frații vă trimit sănătate. Spuneți-vă sănătate unii altora cu o sărutare sfântă.

Rom 16.16;

21Urările de sănătate sunt scrise cu însăși mâna mea: Pavel.

Col 4.18;2Tes 3.17;

22Dacă nu iubește cineva pe Domnul nostru Isus Hristos, să fie anatema! "Maranata" (Domnul nostru vine!).

Efes 6.24;Gal 1.8-9;Iuda 14-15;

23Harul Domnului Isus Hristos să fie cu voi.

Rom 16.20;

24Dragostea mea este cu voi cu toți în Hristos Isus. Amin.