PILDELE SAU PROVERBELE LUI SOLOMON

(Isaia 33.6. 1Timotei 4.8.)

Strigarea înţelepciunii.

1

¹Pildele lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel,

1Împ 4.32;Prov 10.1;Prov 25.1;Ecl 12.9;

²pentru cunoaşterea înţelepciunii şi învăţăturii, pentru înţelegerea cuvintelor minţii;

³pentru căpătarea învăţăturilor de bun simţ, de dreptate, de judecată şi de nepărtinire;

Prov 2.1-9;

⁴ca să dea celor neîncercaţi agerime de minte, tânărului cunoştinţă şi chibzuinţă, -

Prov 9.4;

⁵să asculte însă şi înţeleptul, şi îşi va mări ştiinţa, şi cel priceput, şi va căpăta iscusinţă -

Prov 9.9;

⁶pentru prinderea înţelesului unei pilde sau al unui cuvânt adânc, înţelesul cuvintelor înţelepţilor şi al cuvintelor lor cu tâlc.

Ps 78.2;

⁷Frica Domnului este începutul ştiinţei; dar nebunii nesocotesc înţelepciunea şi învăţătura.

Iov 28.28;Ps 111.10;Prov 9.10;Ecl 12.13;

⁸Ascultă, fiule, învăţătura tatălui tău, şi nu lepăda îndrumările mamei tale!

Prov 4.1;Prov 6.20;

⁹Căci ele sunt o cunună plăcută pe capul tău, şi un lanţ de aur la gâtul tău.

Prov 3.22;

Ferirea de ispite.

¹⁰Fiule, dacă nişte păcătoşi vor să te amăgească, nu te lăsa câştigat de ei!

Gen 39.7;Ps 1.1;Efes 5.11;

¹¹Dacă-ţi vor zice: "Vino cu noi! Haidem să întindem curse ca să vărsăm sânge, să întindem fără temei laţuri celui nevinovat;

Ier 5.26;

¹²haidem să-i înghiţim de vii, ca locuinţa morţilor, şi întregi, ca pe cei ce se pogoară în groapă;

Ps 28.1;Ps 143.7;

¹³vom găsi tot felul de lucruri scumpe, şi ne vom umple casele cu pradă;

¹⁴vei avea şi tu partea ta la fel cu noi, o pungă vom avea cu toţii!" -

¹⁵fiule, să nu porneşti la drum cu ei, abate-ţi piciorul de pe cărarea lor!

Ps 1.1;Prov 4.14;Ps 119.101;

¹⁶Căci picioarele lor aleargă la rău, şi se grăbesc să verse sânge.

Isa 59.7;Rom 3.15;

¹⁷Dar degeaba se aruncă laţul înaintea ochilor tuturor păsărilor;

¹⁸căci ei întind curse tocmai împotriva sângelui lor, şi sufletului lor îşi întind ei laţuri.

¹⁹Aceasta este soarta tuturor celor lacomi de câştig: lăcomia aduce pierderea celor ce se dedau la ea.

Prov 15.27;1Tim 6.10;

Cei neascultători.

²⁰Înţelepciunea strigă pe uliţe, îşi înalţă glasul în pieţe:

Prov 8.1;Prov 9.3;Ioan 7.37;

²¹strigă unde e zarva mai mare; la porţi, în cetate, îşi spune cuvintele ei:

²²"Până când veţi iubi prostia, proştilor? Până când le va plăcea batjocoritorilor batjocura, şi vor urî nebunii ştiinţa?

²³Întoarceţi-vă să ascultaţi mustrările mele! Iată, voi turna duhul meu peste voi, vă voi face cunoscut cuvintele mele...

Ioel 2.28;

²⁴Fiindcă eu chem şi voi vă împotriviţi, fiindcă îmi întind mâna şi nimeni ia seama,

Isa 65.12;Isa 66.4;Ier 7.13;Zah 7.1;

²⁵fiindcă lepădaţi toate sfaturile mele, şi nu vă plac mustrările mele,

Ps 107.11;Prov 1.30;Luc 7.3;

²⁶de aceea şi eu, voi râde când veţi fi în vreo nenorocire, îmi voi bate joc de voi când vă va apuca groaza,

Ps 2.4;

²⁷când vă va apuca groaza ca o furtună, şi când vă va învălui nenorocirea ca un vârtej, când va da peste voi necazul şi strâmtorarea.

Prov 10.24;

²⁸Atunci mă vor chema, şi nu voi răspunde; mă vor căuta, şi nu mă vor găsi.

Iov 27.9;Iov 35.12;Isa 1.15;Ier 11.11;Ier 14.12;Ezec 8.18;Mic 3.4;Zah 7.13;Iac 4.3;

²⁹Pentru că au urât ştiinţa, şi n-au ales frica Domnului,

Iov 21.14;Prov 1.22;Ps 119.173;

³⁰pentru că n-au iubit sfaturile mele, şi au nesocotit toate mustrările mele.

Prov 1.25;Ps 81.11;

³¹De aceea se vor hrăni cu roada umbletelor lor, şi se vor sătura cu sfaturile lor.

Iov 4.8;Prov 14.14;Prov 22.8;Isa 3.11;Ier 6.19;

³²Căci împotrivirea proştilor îi ucide, şi liniştea nebunilor îi pierde;

³³dar cel ce m-ascultă va locui fără grijă, va trăi liniştit şi fără să se teamă de vreun rău.

Ps 25.12-13;Ps 112.7;

Îndemn la căutarea înţelepciunii.

2

¹Fiule, dacă vei primi cuvintele mele, dacă vei păstra cu tine învăţăturile mele,

Prov 4.21;Prov 7.1;

²dacă vei lua aminte la înţelepciune, şi dacă-ţi vei pleca inima la pricepere;

³dacă vei cere înţelepciune, şi dacă te vei ruga pentru pricepere,

⁴dacă o vei căuta ca argintul, şi vei umbla după ea ca după o comoară,

Prov 3.14;Mat 13.44;

⁵atunci vei înţelege frica de Domnul, şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu.

⁶Căci Domnul dă înţelepciune; din gura Lui iese cunoştinţă şi pricepere.

1Împ 3.9-12;Iac 1.5;

⁷El dă izbândă celor fără prihană, dă un scut celor ce umblă în nevinovăţie.

Ps 84.11;Prov 30.5;

⁸Ocroteşte cărările neprihănirii, şi păzeşte calea credincioşilor Lui.

1Sam 2.9;Ps 66.9;

⁹Atunci vei înţelege dreptatea, judecata, nepărtinirea, toate căile care duc la bine.

Înţelepciunea ne fereşte de cei amăgitori.

¹⁰Căci înţelepciunea va veni în inima ta, şi cunoştinţa va fi desfătarea sufletului tău;

¹¹chibzuinţa va veghea asupra ta, priceperea te va păzi,

Prov 6.22;

¹²ca să te scape de calea cea rea, de omul care ţine cuvântări stricate;

¹³de cei ce părăsesc cărările adevărate, ca să umble pe drumuri întunecoase;

Ioan 3.19-20;

¹⁴care se bucură să facă răul, şi îşi pun plăcerea în răutate,

Prov 10.23;Ier 11.35;Rom 1.32;

¹⁵care umblă pe cărări strâmbe, şi apucă pe drumuri sucite;

Ps 125.5;

¹⁶ca să te scape şi de nevasta altuia, de străina, care întrebuinţează vorbe ademenitoare,

Prov 5.20;Prov 5.3;Prov 6.24;Prov 7.5;

¹⁷care părăseşte pe bărbatul tinereţii ei, şi uită legământul Dumnezeului ei.

Mal 2.14-15;

¹⁸Căci casa ei pogoară la moarte, şi drumul ei duce la cei morţi:

Prov 7.27;

¹⁹nici unul care se duce la ea nu se mai întoarce, şi nu mai găseşte cărările vieţii.

²⁰De aceea, tu să umbli pe calea oamenilor de bine, şi să ţii cărările celor neprihăniţi!

²¹Căci oamenii fără prihană vor locui ţara, şi oamenii neîntinaţi vor rămâne în ea;

Ps 37.29;

²²dar cei răi vor fi nimiciţi din ţară, şi cei necredincioşi vor fi smulşi din ea.

Iov 18.17;Ps 37.28;Ps 104.35;

Folosul temerii de Dumnezeu şi al înţelepciunii.

3

¹Fiule, nu uita învăţăturile mele, şi păstrează în inima ta sfaturile mele!

Deut 8.1;Deut 30.16-20;

²Căci ele îţi vor lungi zilele şi anii vieţii tale, şi-ţi vor aduce multă pace.

Ps 119.165;

³Să nu te părăsească bunătatea şi credincioşia: leagă-ţi-le la gât, scrie-le pe tăbliţa inimii tale.

Ex 13.9;Deut 6.8;Prov 6.21;Prov 7.3;Ier 17.1;2Cor 3.3;

⁴Şi astfel vei căpăta trecere şi minte sănătoasă, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.

Ps 111.10;1Sam 2.26;Luc 2.52;Fapt 2.47;Rom 14.18;

⁵Încrede-te în Domnul din toată inima ta, şi nu te bizui pe înţelepciunea ta!

Ps 37.3-5;Ier 9.23;

⁶Recunoaşte-L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările.

1Cron 28.9;Ier 10.23;

⁷Nu te socoti singur înţelept; teme-te de Domnul, şi abate-te de la rău!

Rom 12.16;Iov 1.1;Prov 16.6;

⁸Aceasta va aduce sănătate trupului tău, şi răcorire oaselor tale.

Iov 21.24;

⁹Cinsteşte pe Domnul cu averile tale, şi cu cele dintâi roade din tot venitul tău:

Ex 22.29;Ex 23.19;Ex 34.26;Deut 26.2;Mal 3.10;Luc 14.13;

¹⁰căci atunci grânarele îţi vor fi pline de belşug, şi teascurile tale vor geme de must.

Deut 28.8;

Fericirea şi înţelepciunea adevărată.

¹¹Fiule, nu dispreţui mustrarea Domnului, şi nu te mâhni de pedepsele Lui.

Iov 5.17;Ps 94.12;Evr 12.5-6;Apoc 3.19;

¹²Căci Domnul mustră pe cine iubeşte, ca un părinte pe copilul pe care-l iubeşte!

Deut 8.5;

¹³Ferice de omul care găseşte înţelepciunea, şi de omul care capătă pricepere!

Prov 8.34-35;

¹⁴Căci câştigul pe care-l aduce ea este mai bun decât al argintului, şi venitul adus de ea este mai de preţ decât aurul;

Iov 28.13;Ps 19.10;Prov 2.4;Prov 8.11-19;Prov 16.16;

¹⁵ea este mai de preţ decât mărgăritarele, şi toate comorile tale nu se pot asemui cu ea.

Mat 13.44;

¹⁶În dreapta ei este o viaţă lungă; în stânga ei, bogăţie şi slavă.

Prov 8.18;1Tim 4.8;

¹⁷Căile ei sunt nişte căi plăcute, şi toate cărările ei sunt nişte cărări paşnice.

Mat 11.29-30;

¹⁸Ea este un pom de viaţă pentru cei ce o apucă, şi cei ce o au sunt fericiţi.

Gen 2.9;Gen 3.22;

¹⁹Prin înţelepciune a întemeiat Domnul pământul, şi prin pricepere a întărit El cerurile;

Ps 104.24;Ps 136.5;Prov 8.27;Ier 10.12;Ier 51.15;

²⁰prin ştiinţa Lui s-au deschis Adâncurile, şi strecoară norii roua.

Gen 1.9;Deut 33.28;Iov 36.28;

²¹Fiule, să nu se depărteze învăţăturile acestea de ochii tăi: păstrează înţelepciunea şi chibzuinţa!

²²Căci ele vor fi viaţa sufletului tău, şi podoaba gâtului tău.

Prov 1.9;

²³Atunci vei merge cu încredere pe drumul tău, şi piciorul nu ţi se va poticni.

Ps 37.24;Ps 91.11-12;Prov 10.9;

²⁴Când te vei culca, vei fi fără teamă, şi când vei dormi, somnul îţi va fi dulce.

Lev 26.6;Ps 3.5;Ps 4.8;

²⁵Nu te teme nici de spaimă năpraznică, nici de o năvălire din partea celor răi;

Ps 91.5;Ps 112.7;

²⁶căci Domnul va fi nădejdea ta, şi El îţi va păzi piciorul de cădere.

Îndemnuri la o bună vieţuire.

²⁷Nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea, când poţi s-o faci.

Rom 13.7;Gal 6.10;

²⁸Nu zice aproapelui tău: "Du-te şi vino iarăşi; îţi voi da mâine!" când ai de unde să dai.

Lev 19.13;Deut 24.15;

²⁹Nu gândi rău împotriva aproapelui tău, când locuieşte liniştit lângă tine.

³⁰Nu te certa fără pricină cu cineva, când nu ţi-a făcut nici un rău.

Rom 12.18;

³¹Nu pizmui pe omul asupritor, şi nu alege nici una din căile lui!

Ps 37.1;Ps 73.3;Prov 24.1;

³²Căci Domnul urăşte pe oamenii stricaţi, dar este prieten cu cei fără prihană.

Ps 25.14;

³³Blestemul Domnului este în casa celui rău, dar locuinţa celor neprihăniţi o binecuvântează.

Lev 26.14;Ps 37.22;Zah 5.4;Mal 2.2;Ps 1.3;

³⁴Când are a face cu cei batjocoritori, Îşi bate joc de ei, dar celor smeriţi le dă har.

Iac 4.6;1Pet 3.5;

³⁵Înţelepţii vor moşteni slava, dar partea celor nebuni este ruşinea.

4

¹Ascultaţi, fiilor, învăţătura unui tată, şi luaţi aminte, ca să pricepeţi;

Ps 34.11;Prov 1.8;

²căci eu vă dau sfaturi bune: nu lepădaţi învăţătura mea.

³Căci când eram încă fiu la tatăl meu, şi fiu gingaş şi singur la mama mea,

1Cron 29.1;

⁴el mă învăţa atunci, şi-mi zicea: "Păstrează bine în inima ta cuvintele mele, păzeşte învăţăturile mele, şi vei trăi!

1Cron 28.9;Efes 6.4;Prov 7.2;

⁵Dobândeşte înţelepciune, dobândeşte pricepere; nu uita cuvintele gurii mele, şi nu te abate de la ele.

Prov 2.2-3;

⁶N-o părăsi, şi ea te va păzi; iubeşte-o, şi te va ocroti!

2Tes 2.10;

⁷Iată începutul înţelepciunii: dobândeşte înţelepciunea, şi cu tot ce ai, dobândeşte priceperea.

Mat 13.44;Luc 10.42;

⁸Înalţ-o, şi ea te va înălţa; ea va fi slava ta, dacă o vei îmbrăţişa.

1Sam 2.30;

⁹Ea îţi va pune pe cap o cunună plăcută, te va împodobi cu o strălucită cunună împărătească.

Prov 1.9;Prov 3.22;

¹⁰Ascultă, fiule, primeşte cuvintele mele, şi anii vieţii tale se vor înmulţi.

Prov 3.2;

¹¹Eu îţi arăt calea înţelepciunii, te povăţuiesc pe cărările neprihănirii.

¹²Când vei umbla, pasul nu-ţi va fi stânjenit; şi când vei alerga, nu te vei poticni.

Ps 18.36;Ps 91.11-12;

¹³Ţine învăţătura, n-o lăsa din mână; păstreaz-o, căci ea este viaţa ta.

¹⁴Nu intra pe cărarea celor răi, şi nu umbla pe calea celor nelegiuiţi!

Ps 1.1;Prov 1.10-15;

¹⁵Fereşte-te de ea, nu trece pe ea; ocoleşte-o, şi treci înainte!

¹⁶Căci ei nu dorm, dacă n-au făcut răul, le piere somnul dacă nu fac pe cineva să cadă;

Ps 36.4;Isa 57.20;

¹⁷căci ei mănâncă pâine nelegiuită, şi beau vin stors cu sila.

¹⁸Dar cărarea celor neprihăniţi este ca lumina strălucitoare, a cărei strălucire merge mereu crescând până la miezul zilei.

Mat 5.14-45;Filp 2.15;2Sam 23.4;

¹⁹Calea celor răi este ca întunericul gros: ei nu văd de ce se vor poticni.

1Sam 2.9;Iov 18.5-6;Isa 59.9-10;Ier 23.12;Ioan 12.35;

²⁰Fiule, ia aminte la cuvintele mele, pleacă-ţi urechea la vorbele mele!

²¹Să nu se depărteze cuvintele acestea de ochii tăi, păstrează-le în fundul inimii tale!

Prov 3.3-21;Prov 2.1;

²²Căci ele sunt viaţă pentru cei ce le găsesc, şi sănătate pentru tot trupul lor.

Prov 3.8;Prov 12.18;

²³Păzeşte-ţi inima mai mult decât orice, căci din ea ies izvoarele vieţii.

²⁴Izgoneşte neadevărul din gura ta; şi depărtează viclenia de pe buzele tale!

²⁵Ochii tăi să privească drept, şi pleoapele tale să caute drept înaintea ta.

²⁶Cărarea pe care mergi să fie netedă, şi toate căile tale să fie hotărâte:

²⁷nu te abate nici la dreapta nici la stânga, şi fereşte-te de rău.

Deut 5.32;Deut 28.14;Ios 1.7;Isa 1.16;Rom 12.9;

Fereşte-te de desfrânare.

5

¹Fiule, ia aminte la înţelepciunea mea, şi pleacă urechea la învăţătura mea,

²ca să fii cu chibzuinţă, şi buzele tale să aibă cunoştinţă.

Mal 2.7;

³Căci buzele femeii străine strecoară miere, şi cerul gurii ei este mai lunecos decât untdelemnul;

Prov 2.16;Prov 6.24;Ps 55.21;

⁴dar la urmă este amară ca pelinul, ascuţită ca o sabie cu două tăişuri.

Ecl 7.26;Evr 4.12;

⁵Picioarele ei pogoară la moarte, paşii ei dau în locuinţa morţilor.

Prov 7.27;

⁶Aşa că ea nu poate găsi calea vieţii, rătăceşte în căile ei, şi nu ştie unde merge.

⁷Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, şi nu vă abateţi de la cuvintele gurii mele:

⁸depărtează-te de drumul care duce la ea, şi nu te apropia de uşa casei ei,

⁹ca nu cumva să-ţi dai altora vlaga ta, şi unui om fără milă anii tăi;

¹⁰ca nu cumva nişte străini să se sature de averea ta, şi tu să te trudeşti pentru casa altuia;

¹¹ca nu cumva să gemi, la urmă, când carnea şi trupul ţi se vor istovi,

¹²şi să zici: "Cum am putut eu să urăsc certarea, şi cum a dispreţuit inima mea mustrarea?

Prov 1.29;Prov 1.25;Prov 12.1;

¹³Cum am putut să n-ascult glasul învăţătorilor mei, şi să nu iau aminte la cei ce mă învăţau?

¹⁴Cât pe ce să mă nenorocesc de tot în mijlocul poporului şi adunării!"

¹⁵Bea apă din fântâna ta, şi din izvoarele puţului tău.

¹⁶Ce, vrei să ţi se verse izvoarele afară? Şi să-ţi curgă râurile pe pieţele de obşte?

¹⁷Lasă-le să fie numai pentru tine, şi nu pentru străinii de lângă tine.

¹⁸Izvorul tău să fie binecuvântat, şi bucură-te de nevasta tinereţii tale.

Mal 2.14;

¹⁹Cerboaică iubită, căprioară plăcută: fii îmbătat tot timpul de drăgălăşiile ei, fii îndrăgostit necurmat de dragostea ei!

Cânt 2.9;Cânt 4.5;Cânt 7.3;

²⁰Şi pentru ce, fiule, ai fi îndrăgostit de o străină, şi ai îmbrăţişa sânul unei necunoscute?

Prov 2.16;Prov 7.5;

²¹Căci căile omului sunt lămurite înaintea ochilor Domnului, şi El vede toate cărările lui.

2Cron 16.9;Iov 31.4;Iov 34.21;Prov 15.3;Ier 16.17;Ier 32.19;Osea 7.2;Evr 4.13;

²²Cel rău este prins în înseşi nelegiuirile lui, şi este apucat de legăturile păcatului lui.

Ps 9.15;

²³El va muri din lipsă de înfrânare, se va poticni din prea multa lui nebunie.

Iov 4.21;Iov 36.12;

Asupra chezăşiei.

6

¹Fiule, dacă te-ai pus chezaş pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul,

Prov 11.15;Prov 17.18;Prov 20.16;Prov 22.26;Prov 27.13;

²dacă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale, dacă eşti prins de cuvintele gurii tale,

³fă totuşi lucrul acesta, fiule: dezleagă-te, căci ai căzut în mâna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu faţa la pământ, şi stăruie de el.

⁴Nu da somn ochilor tăi, nici aţipire pleoapelor tale!

Ps 132.4;

⁵Scapă din mâna lui cum scapă căprioara din mâna vânătorului, şi ca pasărea din mâna păsărarului...

Fereşte-te de lenevie.

⁶Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te!

Iov 12.7;

⁷Ea n-are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpân;

⁸totuşi îşi pregăteşte hrana vara, şi strânge de ale mâncării în timpul secerişului.

⁹Până când vei sta culcat, leneşule? Când te vei scula din somnul tău?

Prov 24.33-34;

¹⁰Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mâinile ca să dormi!...

¹¹Şi sărăcia vine peste tine, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

Prov 10.4;Prov 13.4;Prov 20.4;

Fereşte-te de răutate.

¹²Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură,

¹³clipeşte din ochi, dă din picior, şi face semne cu degetele.

Iov 15.12;Ps 35.19;Prov 10.10;

¹⁴Răutatea este în inima lui, urzeşte lucrurile rele într-una, şi stârneşte certuri.

Mic 2.1;Prov 6.19;

¹⁵De aceea nimicirea îi va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată, şi fără leac.

Ier 19.11;2Cron 36.16;

¹⁶Şase lucruri urăşte Domnul, şi chiar şapte Îi sunt urâte:

¹⁷ochii trufaşi, limba mincinoasă, mâinile... care varsă sânge nevinovat,

Ps 18.27;Ps 101.5;Ps 120.2-3;Isa 1.15;

¹⁸inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele care aleargă repede la rău,

Gen 6.5;Isa 59.7;Rom 3.15;

¹⁹martorul mincinos, care spune minciuni, şi cel ce stârneşte certuri între fraţi.

Ps 27.12;Prov 19.5;Prov 6.14;

Fereşte-te de preacurvie.

²⁰Fiule, păzeşte sfaturile tatălui tău, şi nu lepăda învăţătura mamei tale:

Prov 1.8;Efes 6.1;

²¹leagă-le necurmat la inimă, atârnă-le de gât.

Prov 3.3;Prov 7.3;

²²Ele te vor însoţi în mersul tău, te vor păzi în pat, şi îţi vor vorbi la deşteptare!

Prov 3.23-24;Prov 2.11;

²³Căci sfatul este o candelă, învăţătura este o lumină, iar îndemnul şi mustrarea sunt calea vieţii.

Ps 19.8;Ps 119.105;

²⁴Ele te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine.

Prov 2.16;Prov 5.3;Prov 7.5;

²⁵N-o pofti în inima ta pentru frumuseţea ei, şi nu te lăsa ademenit de pleoapele ei.

Mat 5.28;

²⁶Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămâne decât cu o bucată de pâine, şi femeia măritată întinde... o cursă unui suflet scump.

Prov 29.3;Gen 39.14;Ezec 13.18;

²⁷Poate cineva să ia foc în sân, fără să i se aprindă hainele?

²⁸Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi, fără să-i ardă picioarele?

²⁹Tot aşa este şi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său: oricine se atinge de ea nu va rămâne nepedepsit.

³⁰Hoţul nu este urgisit când fură ca să-şi potolească foamea, căci îi este foame;

³¹Şi dacă este prins, trebuie să dea înapoi înşeptit, să dea chiar tot ce are în casă.

Ex 22.1-4;

³²Dar cel ce preacurveşte cu o femeie este un om fără minte, singur îşi pierde viaţa cine face aşa.

Prov 7.7;

³³Nu va avea decât rană şi ruşine, şi ocara nu i se va şterge.

³⁴Căci gelozia înfurie pe un bărbat, şi n-are milă în ziua răzbunării;

³⁵nu se uită la nici un preţ de răscumpărare, şi nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar.

Ispita preacurviei şi urmările ei.

7

¹Fiule, păstrează cuvintele mele, şi ţine la tine sfaturile mele.

Prov 2.1;

²Ţine sfaturile mele, şi vei trăi; păzeşte învăţăturile mele ca lumina ochilor.

Lev 18.5;Prov 4.4;Isa 55.3;Deut 32.10;

³Leagă-le la degete, scrie-le pe tăbliţa inimii tale.

Deut 6.8;Deut 11.18;Prov 3.3;Prov 6.21;

⁴Zi înţelepciunii: "Tu eşti sora mea!" Şi numeşte priceperea prietena ta, -

⁵ca să te ferească de nevasta altuia, de străina care întrebuinţează cuvinte ademenitoare.

Prov 2.16;Prov 5.3;Prov 6.24;

⁶Stăteam la fereastra casei mele, şi mă uitam prin zăbrele.

⁷Am zărit printre cei neîncercaţi, am văzut printre tineri pe un băiat fără minte.

Prov 6.32;Prov 9.4-16;

⁸Trecea pe uliţă, la colţul unde stătea una din aceste străine, şi a apucat pe calea care ducea spre locuinţa ei.

⁹Era în amurg, seara, în noaptea neagră şi întunecoasă.

Iov 24.15;

¹⁰Şi, iată că, i-a alergat înainte o femeie îmbrăcată ca o curvă şi cu inima şireată.

¹¹Era bună de gură şi fără astâmpăr; picioarele nu-i puteau sta acasă:

Prov 9.13;1Tim 5.13;Tit 2.5;

¹²când în uliţă, când în pieţe, pe la toate colţurile stătea la pândă.

¹³Ea l-a îmbrăţişat şi l-a sărutat, şi cu o faţă fără ruşine i-a zis:

¹⁴"Eram datoare cu o jertfă de mulţumire, azi mi-am împlinit juruinţele.

¹⁵De aceea ţi-am ieşit înainte, să te caut, şi te-am şi găsit.

¹⁶Mi-am împodobit patul cu învelitori, cu aşternut de pânzeturi din Egipt;

¹⁷mi-am stropit aşternutul cu smirnă, aloe şi scorţişoară.

Isa 19.9;

¹⁸Vino, să ne îmbătăm de dragoste până dimineaţă, să ne desfătăm cu dezmierdări!

¹⁹Căci bărbatul meu nu este acasă, a plecat într-o călătorie lungă,

²⁰a luat cu el sacul cu bani, şi nu se va întoarce acasă decât la luna nouă."

²¹Tot vorbindu-i, ea l-a ademenit, şi l-a atras cu buzele ei ademenitoare.

Prov 5.3;Ps 12.2;

²²Deodată a început să meargă după ea, ca boul care se duce la măcelărie, ca un cerb care aleargă spre cursă,

²³ca pasărea care dă buzna în laţ, fără să ştie că o va costa viaţa, până ce săgeata îi străpunge ficatul.

Ecl 9.12;

²⁴Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, şi luaţi aminte la cuvintele gurii mele.

²⁵Să nu ţi se abată inima spre calea unei asemenea femei, nu te rătăci pe cărările ei.

²⁶Căci ea a făcut să cadă multe jertfe, şi mulţi sunt cei pe care i-a ucis ea.

Neem 13.26;

²⁷Casa ei este drumul spre locuinţa morţilor, drumul care pogoară spre locaşurile morţii.

Prov 2.18;Prov 5.5;Prov 9.18;

Strigarea înţelepciunii.

8

¹Nu strigă înţelepciunea, şi nu-şi înalţă priceperea glasul?

Prov 1.20;Prov 9.3;

²Ea se aşează sus pe înălţimi, afară pe drum, la răspântii,

³şi strigă lângă porţi, la intrarea cetăţii, la intrarea porţilor:

⁴"Oamenilor, către voi strig, şi spre fiii oamenilor se îndreaptă glasul meu.

⁵Învăţaţi-vă minte, proştilor, şi înţelepţiţi-vă nebunilor!

⁶Ascultaţi, căci am lucruri mari de spus, şi buzele mi se deschid ca să înveţe pe alţii ce este drept.

Prov 22.20;

⁷Căci gura mea vesteşte adevărul, şi buzele mele urăsc minciuna!

⁸Toate cuvintele gurii mele sunt drepte, n-au nimic neadevărat nici sucit în ele.

⁹Toate sunt lămurite pentru cel priceput, şi drepte pentru cei ce au găsit ştiinţa.

¹⁰Primiţi mai degrabă învăţăturile mele decât argintul, şi mai degrabă ştiinţa decât aurul scump.

¹¹Căci înţelepciunea preţuieşte mai mult decât mărgăritarele, şi nici un lucru de preţ nu se poate asemui cu ea.

Iov 28.15;Ps 19.10;Ps 119.127;Prov 3.14-15;Prov 4.5-7;Prov 16.16;

¹²Eu, Înţelepciunea, am ca locuinţă mintea, şi pot născoci cele mai chibzuite planuri.

¹³Frica de Domnul este urârea răului; trufia şi mândria, purtarea rea şi gura... mincinoasă, iată ce urăsc eu.

Prov 16.6;Prov 6.17;Prov 4.24;

¹⁴De la mine vine sfatul şi izbânda, eu sunt priceperea, a mea este puterea.

Ecl 7.19;

¹⁵Prin mine împărăţesc împăraţii şi dau voievozii porunci drepte.

Dan 2.21;Rom 13.1;

¹⁶Prin mine cârmuiesc dregătorii, şi mai marii, toţi judecătorii pământului.

¹⁷Eu iubesc pe cei ce mă iubesc, şi cei ce mă caută cu tot dinadinsul mă găsesc.

1Sam 2.30;Ps 91.14;Ioan 14.21;Iac 1.5;

¹⁸Cu mine este bogăţia şi slava, avuţiile trainice şi dreptatea.

Prov 3.16;Mat 6.33;

¹⁹Rodul meu este mai bun decât aurul cel mai curat, şi venitul meu întrece argintul cel mai ales.

Prov 3.14;Prov 8.10;

²⁰Eu umblu pe calea nevinovăţiei, pe mijlocul cărărilor neprihănirii,

²¹ca să dau o adevărată moştenire celor ce mă iubesc, şi să le umplu vistieriile.

Obârşia înţelepciunii.

²²Domnul m-a făcut cea dintâi dintre lucrările Lui, înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui.

Prov 3.19;Ioan 1.1;

²³Eu am fost aşezată din veşnicie, înainte de orice început, înainte de a fi pământul.

Ps 2.6;

²⁴Am fost născută când încă nu erau adâncuri, nici izvoare încărcate cu ape;

²⁵am fost născută înainte de întărirea munţilor, înainte de a fi dealurile,

Iov 15.7-8;

²⁶când nu era încă nici pământul, nici câmpiile, nici cea dintâi fărâmă din pulberea lumii.

²⁷Când a întocmit Domnul cerurile, eu eram de faţă; când a tras o zare pe faţa adâncului,

²⁸când a pironit norii sus, şi când au ţâşnit cu putere izvoarele adâncului,

²⁹când a pus un hotar mării, ca apele să nu treacă peste porunca Lui, când a pus temeliile pământului,

Gen 1.9-10;Iov 38.10-11;Ps 33.7;Ps 104.9;Ier 5.22;Iov 38.4;

³⁰eu eram meşterul Lui, la lucru lângă el, şi în toate zilele eram desfătarea Lui, jucând neîncetat înaintea Lui,

Ioan 1.1-18;Mat 3.17;Col 1.13;

³¹jucând pe rotocolul pământului Său, şi găsindu-mi plăcerea în fiii oamenilor.

Ps 16.3;

³²Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, căci ferice de cei ce păzesc căile mele!

Ps 119.1-2;Ps 128.1-2;Luc 11.28;

³³Ascultaţi învăţătura, ca să vă faceţi înţelepţi, şi nu lepădaţi sfatul meu.

³⁴Ferice de omul care m-ascultă, care veghează zilnic la porţile mele, şi păzeşte pragul uşii mele.

Prov 3.13-18;

³⁵Căci cel ce mă găseşte, găseşte viaţa, şi capătă bunăvoinţa Domnului.

Prov 12.2;

³⁶Dar cel ce păcătuieşte împotriva mea îşi vatămă sufletul său; toţi cei ce mă urăsc pe mine, iubesc moartea.

Prov 2.20;

Strigarea prietenoasă a înţelepciunii.

9

¹Înţelepciunea şi-a zidit casa, şi-a tăiat cei şapte stâlpi.

Mat 16.18;Efes 2.20-22;1Pet 2.5;

²Şi-a junghiat vitele, şi-a amestecat vinul, şi-a pus masa.

Mat 22.3;Prov 9.5;Prov 23.30;

³Şi-a trimis slujnicele, şi strigă, de pe... vârful înălţimilor cetăţii:

Rom 10.15;Prov 8.1-2;Prov 9.14;

⁴"Cine este prost, să vină încoace!" Celor lipsiţi de pricepere le zice:

Prov 9.16;Prov 6.32;Mat 11.25;

⁵"Veniţi de mâncaţi din pâinea mea, şi beţi din vinul pe care l-am amestecat!

Prov 9.2;Cânt 5.1;Isa 55.1;Ioan 6.27;

⁶Lăsaţi prostia, şi veţi trăi, şi umblaţi pe calea priceperii!"

⁷Cel ce mustră pe un batjocoritor îşi trage dispreţ, şi cel ce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocară.

⁸Nu mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înţelept, şi el te va iubi!

⁹Dă înţeleptului, şi se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel neprihănit, şi va învăţa şi mai mult!

Mat 13.12;

¹⁰Începutul înţelepciunii este frica de Domnul; şi ştiinţa sfinţilor, este priceperea.

Iov 28.28;Ps 111.10;Prov 1.7;

¹¹Prin mine ţi se vor înmulţi zilele, şi ţi se vor mări anii vieţii tale.

Prov 3.2-16;Prov 10.27;

¹²Dacă eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept; dacă eşti batjocoritor, tu singur vei suferi.

Iov 35.6-7;Prov 16.26;

Îndemn împotriva ademenirii nebuniei.

¹³Nebunia este o femeie gălăgioasă, proastă şi care nu ştie nimic.

Prov 7.11;

¹⁴Ea stă totuşi la uşa casei sale, pe un scaun, pe înălţimile cetăţii,

Prov 9.3;

¹⁵ca să strige la trecătorii, care merg pe calea cea dreaptă:

¹⁶"Cine este prost, să vină aici!" Iar celui fără minte îi zice:

Prov 9.4;

¹⁷"Apele furate sunt dulci, şi pâinea luată pe ascuns este plăcută!"

Prov 20.17;

¹⁸El nu ştie că acolo sunt morţii, şi că oaspeţii ei sunt în văile locuinţei morţilor.

Prov 2.18;Prov 7.27;

Binecuvântarea dreptăţii, blestemul păcatului.

10

¹Pildele lui Solomon. Un fiu înţelept este bucuria tatălui, dar un fiu nebun este mâhnirea mamei sale.

Prov 15.20;Prov 17.21-25;Prov 19.13;Prov 29.3-15;

²Comorile câştigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăveşte de la moarte.

Ps 49.6;Prov 11.4;Luc 12.19-20;Dan 4.27;

³Domnul nu lasă pe cel neprihănit să sufere de foame, dar îndepărtează pofta celor răi.

Ps 10.14;Ps 34.9-10;Ps 37.25;

⁴Cine lucrează cu o mână leneşă sărăceşte, dar mâna celor harnici îmbogăţeşte.

Prov 12.24;Prov 19.15;Prov 13.4;Prov 21.5;

⁵Cine strânge vara, este un om chibzuit, cine doarme în timpul seceratului este un om care face ruşine.

Prov 12.4;Prov 17.2;Prov 19.26;

⁶Pe capul celui neprihănit sunt binecuvântări, dar gura celor răi ascunde silnicie.

Prov 10.11;Est 7.8;

⁷Pomenirea celui neprihănit este binecuvântată, dar numele celor răi putrezeşte. -

Ps 9.5-6;Ps 112.6;Ecl 8.10;

⁸Cine are o inimă înţeleaptă primeşte învăţăturile, dar cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur. -

Prov 10.10;

⁹Cine umblă fără prihană, umblă fără teamă, dar cine apucă pe căi strâmbe se dă singur de gol. -

Ps 23.4;Prov 28.18;Isa 33.15-16;

¹⁰Cine clipeşte din ochi este o pricină de întristare, şi cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur. -

Prov 6.13;Prov 10.8;

¹¹Gura celui neprihănit este un izvor de viaţă, dar gura celor răi ascunde silnicie. -

Ps 37.30;Prov 13.14;Prov 18.4;Ps 107.42;Prov 10.6;

¹²Ura stârneşte certuri, dar dragostea acoperă toate greşelile. -

Prov 17.9;1Cor 13.4;1Pet 4.8;

¹³Pe buzele omului priceput se află înţelepciunea, dar nuiaua este pentru spatele celui fără minte. -

Prov 26.3;

¹⁴Înţelepţii păstrează ştiinţa, dar gura nebunului este o pieire apropiată. -

Prov 18.7;Prov 21.23;

¹⁵Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; dar prăpădirea celor nenorociţi, este sărăcia lor. -

Iov 31.24;Ps 52.7;Prov 18.11;1Tim 6.17;

¹⁶Cel neprihănit îşi întrebuinţează câştigul pentru viaţă, iar cel rău îşi întrebuinţează venitul pentru păcat. -

¹⁷Cine îşi aduce aminte de certare apucă pe calea vieţii; dar cel ce uită mustrarea apucă pe căi greşite. -

¹⁸Cine ascunde ura, are buze mincinoase, şi cine răspândeşte bârfelile este un nebun. -

Ps 15.3;

¹⁹Cine vorbeşte mult nu se poate să nu păcătuiască, dar cel ce-şi ţine buzele, este un om chibzuit. -

Ecl 5.3;Iac 3.2;

²⁰Limba celui neprihănit este argint ales; inima celor răi este puţin lucru. -

²¹Buzele celui neprihănit înviorează pe mulţi oameni, dar nebunii mor fiindcă n-au judecată. -

²²Binecuvântarea Domnului îmbogăţeşte, şi El nu lasă să fie urmată de nici un necaz. -

Gen 24.35;Gen 26.12;Ps 37.22;

²³Pentru cel nebun este o plăcere să facă răul, dar pentru cel înţelept este o plăcere să lucreze cu pricepere. -

Prov 14.9;Prov 15.21;

²⁴Celui rău de ce se teme aceea i se întâmplă, dar celor neprihăniţi li se împlineşte dorinţa. -

Iov 15.21;Ps 145.19;Mat 5.6;1Ioan 5.14-15;

²⁵Cum trece vârtejul, aşa piere cel rău; dar cel neprihănit are temelii veşnice. -

Ps 37.9-10;Ps 15.5;Prov 10.30;Mat 7.24-25;Mat 16.18;

²⁶Cum este oţetul pentru dinţi şi fumul pentru ochi, aşa este leneşul pentru cel ce-l trimite. -

²⁷Frica de Domnul lungeşte zilele, dar anii celui rău sunt scurtaţi. -

Prov 9.11;Iov 15.32-33;Iov 22.16;Ps 55.23;Ecl 7.17;

²⁸Aşteptarea celor neprihăniţi nu va fi decât bucurie, dar nădejdea celor răi va pieri. -

Iov 8.13;Iov 11.20;Ps 112.10;Prov 11.7;Ps 1.6;Ps 37.20;

²⁹Calea Domnului este un zid de apărare pentru cel nevinovat, dar este o topenie pentru cei ce fac răul. -

³⁰Cel neprihănit nu se va clătina niciodată, dar cei răi nu vor locui în ţară. -

Ps 37.22-29;Ps 125.1;Prov 10.25;

³¹Gura celui neprihănit scoate înţelepciune, dar limba stricată va fi nimicită. -

Ps 37.20;

³²Buzele celui neprihănit ştiu să vorbească lucruri plăcute, dar gura celor răi spune răutăţi.

11

¹Cumpăna înşelătoare este urâtă Domnului, dar cântăreala dreaptă Îi este plăcută.

Lev 19.35-36;Deut 25.13-16;Prov 16.11;Prov 20.10-23;

²Când vine mândria, vine şi ruşinea; dar înţelepciunea este cu cei smeriţi.

Prov 15.33;Prov 16.18;Prov 18.12;Dan 4.30-31;

³Neprihănirea oamenilor cinstiţi îi cârmuieşte fără teamă, dar vicleniile celor stricaţi le aduc pieirea.

Prov 13.6;

⁴În ziua mâniei, bogăţia nu slujeşte la nimic; dar neprihănirea izbăveşte de la moarte.

Prov 10.2;Ezec 7.19;Ţef 1.18;Gen 7.1;

⁵Nevinovăţia omului fără prihană îi netezeşte calea, dar cel rău cade prin însăşi răutatea lui.

Prov 5.22;Ecl 10.8;

⁶Nevinovăţia oamenilor fără prihană îi scapă, dar cei răi sunt prinşi de răutatea lor.

⁷La moartea celui rău, îi piere nădejdea, şi aşteptarea oamenilor nelegiuiţi este nimicită.

Prov 10.28;

⁸Cel neprihănit este scăpat din strâmtoare, şi cel rău îi ia locul.

Prov 21.18;

⁹Cu gura lui omul nelegiuit pierde pe aproapele său, dar cei neprihăniţi sunt scăpaţi prin ştiinţă.

Iov 8.13;

¹⁰Când le merge bine celor neprihăniţi, toată cetatea se bucură; şi când pier cei răi, toţi strigă de veselie.

Est 8.15;Prov 28.12-28;

¹¹Cetatea se înalţă prin binecuvântarea oamenilor fără prihană, dar este surpată prin gura celor răi. -

Prov 29.8;

¹²Cine defaimă pe aproapele său este fără minte, dar omul cu pricepere primeşte şi tace. -

¹³Cine umblă cu bârfeli dă pe faţă lucruri ascunse, dar sufletul credincios ţine ce i s-a încredinţat. -

Lev 19.16;Prov 20.19;

¹⁴Când nu este chibzuinţă, poporul cade; dar biruinţa vine prin marele număr de sfetnici. -

1Împ 12.1;Prov 15.22;Prov 24.6;

¹⁵Cui se pune chezaş pentru altul, îi merge rău, dar cine se teme să se pună chezaş este liniştit. -

Prov 6.1;

¹⁶O femeie plăcută capătă cinste, şi cei asupritori capătă bogăţie. -

Prov 31.30;

¹⁷Omul milostiv îşi face bine sufletului său, dar omul fără milă îşi tulbură însăşi carnea lui. -

Mat 5.7;Mat 25.34;

¹⁸Cel rău dobândeşte un câştig înşelător, dar cel ce seamănă neprihănirea are o adevărată plată. -

Osea 10.12;Gal 6.8-9;Iac 3.18;

¹⁹Adevărata neprihănire duce la viaţă, dar cel ce urmăreşte răul găseşte moartea. -

²⁰Cei cu inima stricată sunt o scârbă înaintea Domnului, dar cei ce umblă fără prihană Îi sunt plăcuţi.

²¹Hotărât: cel rău nu va rămâne nepedepsit, dar sămânţa celor neprihăniţi va fi scăpată. -

Prov 16.5;Ps 112.2;

²²Femeia frumoasă şi fără minte este ca un inel de aur pus în râtul unui porc. -

²³Dorinţa celor neprihăniţi este numai bine; dar aşteptarea celor răi este numai mânie. -

Rom 2.8-9;

²⁴Unul, care dă cu mâna largă, ajunge mai bogat; şi altul, care economiseşte prea mult, nu face decât să sărăcească. -

Ps 112.9;

²⁵Sufletul binefăcător va fi săturat, şi cel ce udă pe alţii va fi udat şi el. -

2Cor 9.6-10;Mat 5.7;

²⁶Cine opreşte grâul este blestemat de popor, dar pe capul celui ce-l vinde vine binecuvântarea. -

Amos 8.5-6;Iov 29.13;

²⁷Cine urmăreşte binele, îşi câştigă bunăvoinţă, dar cine urmăreşte răul este atins de el. -

Est 7.10;Ps 7.15-16;Ps 9.15-16;Ps 10.2;Ps 57.6;

²⁸Cine se încrede în bogăţii va cădea, dar cei neprihăniţi vor înverzi ca frunzişul. -

Iov 31.24;Ps 52.7;Marc 10.24;Luc 12.21;1Tim 6.17;Ps 1.3;Ps 52.8;Ps 92.12;Ier 17.8;

²⁹Cine îşi tulbură casa va moşteni vânt, şi nebunul va fi robul omului înţelept! -

Ecl 5.16;

³⁰Rodul celui neprihănit este un pom de viaţă, şi cel înţelept câştigă suflete. -

Dan 12.3;1Cor 9.19;Iac 5.20;

³¹Iată, cel neprihănit este răsplătit pe pământ; cu cât mai mult cel rău şi păcătos!

Ier 25.29;1Pet 4.17-18;

12

¹Cine iubeşte certarea, iubeşte ştiinţa; dar cine urăşte mustrarea, este prost. -

²Omul de bine capătă bunăvoinţa Domnului, dar Domnul osândeşte pe cel plin de răutate.

Prov 8.35;

³Omul nu se întăreşte prin răutate, dar rădăcina celor neprihăniţi nu se va clătina. -

Prov 10.25;

⁴O femeie cinstită este cununa bărbatului ei, dar cea care-i face ruşine este ca putregaiul în oasele lui. -

Prov 31.23;1Cor 11.7;Prov 14.30;

⁵Gândurile celor neprihăniţi nu sunt decât dreptate, dar sfaturile celor răi nu sunt decât înşelăciune. -

⁶Cuvintele celor răi sunt nişte curse ca să verse sânge, dar gura celor fără prihană îi izbăveşte. -

Prov 1.11-18;Prov 14.3;

⁷Cei răi sunt răsturnaţi, şi nu mai sunt, dar casa celor neprihăniţi rămâne în picioare! -

Ps 37.36-37;Prov 11.21;Mat 7.24-27;

⁸Un om este preţuit după măsura priceperii lui, dar cel cu inima stricată este dispreţuit. -

1Sam 25.17;

⁹Mai bine să fii într-o stare smerită şi să ai o slugă, decât să faci pe fudulul şi să n-ai ce mânca. -

Prov 13.7;Deut 25.4;

¹⁰Cel neprihănit se îndură de vite, dar inima celui rău este fără milă.

¹¹Cine-şi lucrează ogorul va avea belşug de pâine, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte. -

Gen 3.19;Prov 28.19;Prov 6.32;

¹²Cel rău pofteşte prada celor nelegiuiţi, dar rădăcina celor neprihăniţi rodeşte. -

¹³În păcătuirea cu buzele este o cursă primejdioasă, dar cel neprihănit scapă din bucluc. -

Prov 18.7;2Pet 2.9;

¹⁴Prin rodul gurii te saturi de bunătăţi, şi fiecare primeşte după lucrul mâinilor lui. -

Prov 13.2;Prov 18.20;Isa 3.10-11;

¹⁵Calea nebunului este fără prihană în ochii lui, dar înţeleptul ascultă sfaturile. -

Prov 3.7;Luc 18.11;

¹⁶Nebunul îndată îşi dă pe faţă mânia, dar înţeleptul ascunde ocara. -

Prov 29.11;

¹⁷Cine spune adevărul face o mărturisire dreaptă, dar martorul mincinos vorbeşte înşelăciune. -

Prov 14.5;

¹⁸Cine vorbeşte în chip uşuratic, răneşte ca străpungerea unei săbii, dar limba înţelepţilor aduce vindecare. -

Ps 57.4;Ps 59.7;Ps 64.3;Ps 52.5;Prov 19.9;

¹⁹Buza care spune adevărul este întărită pe vecie, dar limba mincinoasă nu stă decât o clipă. -

²⁰Înşelătoria este în inima celor ce cugetă răul, dar bucuria este pentru cei ce sfătuiesc la pace. -

²¹Nici o nenorocire nu se întâmplă celui neprihănit, dar cei răi sunt năpădiţi de rele. -

²²Buzele mincinoase sunt urâte Domnului, dar cei ce lucrează cu adevăr îi sunt plăcuţi. -

Prov 6.17;Prov 11.20;Apoc 22.15;

²³Omul înţelept îţi ascunde ştiinţa, dar inima nebunilor vesteşte nebunia. -

Prov 13.16;Prov 15.2;

²⁴Mâna celor harnici va stăpâni, dar mâna leneşă va plăti bir. -

Prov 10.4;

²⁵Neliniştea din inima omului îl doboară, dar o vorbă bună îl înveseleşte. -

Prov 15.13;Isa 50.4;

²⁶Cel neprihănit arată prietenului său calea cea bună, dar calea celor răi îi duce în rătăcire. -

²⁷Leneşul nu-şi frige vânatul, dar comoara de preţ a unui om este munca. -

²⁸Pe cărarea neprihănirii este viaţa, şi pe drumul însemnat de ea nu este moarte. -

13

¹Un fiu înţelept ascultă învăţătura tatălui său, dar batjocoritorul n-ascultă mustrarea. -

1Sam 2.25;

²Prin rodul gurii ai parte de bine, dar cei stricaţi au parte de silnicie. -

Prov 12.14;

³Cine-şi păzeşte gura, îşi păzeşte sufletul; cine-şi deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui. -

Ps 39.1;Prov 21.23;Iac 3.2;

⁴Leneşul doreşte mult, şi totuşi, n-are nimic, dar cei harnici se satură. -

Prov 10.4;

⁵Cel neprihănit urăşte cuvintele mincinoase, dar cel rău se face urât şi se acoperă de ruşine. -

⁶Neprihănirea păzeşte pe cel nevinovat, dar răutatea aduce pierzarea păcătosului. -

Prov 11.3-6;

⁷Unul face pe bogatul, şi n-are nimic, altul face pe săracul, şi are totuşi mari avuţii, -

Prov 12.9;

⁸Omul cu bogăţia lui îşi răscumpără viaţa, dar săracul n-ascultă mustrarea. -

⁹Lumina celor neprihăniţi arde voioasă, dar candela celor răi se stinge. -

Iov 18.5-6;Iov 21.17;Prov 24.20;

¹⁰Prin mândrie se aţâţă numai certuri, dar înţelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile. -

¹¹Bogăţia câştigată fără trudă scade, dar ce se strânge încetul cu încetul, creşte. -

Prov 10.2;Prov 20.21;

¹²O nădejde amânată îmbolnăveşte inima, dar o dorinţă împlinită este un pom de viaţă. -

Prov 13.19;

¹³Cine nesocoteşte Cuvântul Domnului se pierde, dar cine se teme de poruncă este răsplătit. -

2Cron 36.16;

¹⁴Învăţătura înţeleptului este un izvor de viaţă, ca să abată pe om din cursele morţii. -

Prov 10.11;Prov 14.27;Prov 16.22;2Sam 22.6;

¹⁵O minte sănătoasă câştigă bunăvoinţă, dar calea celor stricaţi este pietroasă. -

¹⁶Orice om chibzuit lucrează cu cunoştinţă, dar nebunul îşi dă la iveală nebunia. -

Prov 12.23;Prov 15.2;

¹⁷Un sol rău cade în nenorocire, dar un sol credincios aduce tămăduire. -

Prov 25.13;

¹⁸Sărăcia şi ruşinea sunt partea celui ce leapădă certarea, dar cel ce ia seama la mustrare este pus în cinste. -

Prov 15.5-31;

¹⁹Împlinirea unei dorinţe este dulce sufletului, dar celor nebuni le este urât să se lase de rău. -

Prov 13.12;

²⁰Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept, dar cui îi place să se însoţească cu nebunii o duce rău. -

²¹Nenorocirea urmăreşte pe cei ce păcătuiesc, dar cei neprihăniţi vor fi răsplătiţi cu fericire.

Ps 32.10;

²²Omul de bine lasă moştenitori pe copiii copiilor săi, dar bogăţiile păcătosului sunt păstrate pentru cel neprihănit. -

Iov 27.16-17;Prov 28.8;Ecl 2.26;

²³Ogorul pe care-l desţeleneşte săracul dă o hrană îmbelşugată, dar mulţi pier din pricina nedreptăţii lor. -

Prov 12.11;

²⁴Cine cruţă nuiaua, urăşte pe fiul său, dar cine-l iubeşte, îl pedepseşte îndată. -

Prov 19.18;Prov 22.15;Prov 23.13;Prov 29.15-17;

²⁵Cel neprihănit mănâncă până se satură, dar pântecele celor răi duce lipsă. -

Ps 34.10;Ps 37.3;

14

¹Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărâmă cu înseşi mâinile ei. -

Prov 24.3;Rut 4.11;

²Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strâmbe, Îl nesocoteşte. -

Iov 12.4;

³În gura nebunului este o nuia pentru mândria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. -

Prov 12.6;

⁴Unde nu sunt boi, ieslea rămâne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roade. -

⁵Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.

Ex 20.16;Ex 23.1;Prov 6.19;Prov 12.17;Prov 14.25;

⁶Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n-o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. -

Prov 8.9;Prov 17.24;

⁷Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. -

⁸Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşeală pe ei înşişi. -

⁹Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. -

Prov 10.23;

¹⁰Inima îşi cunoaşte necazurile, şi nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. -

¹¹Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. -

Iov 8.15;

¹²Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. -

Prov 16.25;Rom 6.21;

¹³De multe ori chiar în mijlocul râsului inima poate fi mâhnită, şi bucuria poate sfârşi prin necaz. -

Prov 5.4;Ecl 2.2;

¹⁴Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. -

Prov 1.31;Prov 12.14;

¹⁵Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. -

¹⁶Înţeleptul se teme şi se abate de la rău, dar nesocotitul este îngâmfat şi fără frică. -

Prov 22.3;

¹⁷Cine este iute la mânie face prostii, şi omul plin de răutate se face urât. -

¹⁸Cei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sunt încununaţi cu ştiinţă. -

¹⁹Cei răi se pleacă înaintea celor buni, şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit. -

²⁰Săracul este urât chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni. -

Prov 19.7;

²¹Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. -

Ps 41.1;Ps 112.9;

²²În adevăr cei ce gândesc răul se rătăcesc. dar cei ce gândesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.

²³Oriunde se munceşte este şi câştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. -

²⁴Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n-au altceva decât nebunie. -

²⁵Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni. -

Prov 14.5;

²⁶Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. -

²⁷Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. -

Prov 13.14;

²⁸Mulţimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voievodului. -

²⁹Cine este încet la mânie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. -

Prov 16.32;Iac 1.19;

³⁰O inimă liniştită este viaţa trupului, dar pizma este putrezirea oaselor. -

Ps 112.10;Prov 12.4;

³¹Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. -

Prov 17.5;Mat 25.40-45;Iov 31.15-16;Prov 22.2;

³²Cel rău este doborât de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. -

Iov 13.15;Iov 19.26;Ps 23.4;Ps 37.37;2Cor 1.9;2Cor 5.8;2Tim 4.18;

³³Înţelepciunea se odihneşte într-o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. -

Prov 12.16;Prov 29.11;

³⁴Neprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor. -

³⁵Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară, îl atinge mânia lui.

Mat 24.45-47;

15

¹Un răspuns blând potoleşte mânia, dar o vorbă aspră aţâţă mânia.

Jud 8.1-3;Prov 25.15;1Sam 25.10;1Împ 12.13-16;

²Limba înţelepţilor dă ştiinţă plăcută, dar gura nesocotiţilor împroaşcă nebunie. -

Prov 15.28;Prov 12.23;Prov 13.16;

³Ochii Domnului sunt în orice loc, ei văd pe cei răi şi pe cei buni. -

Iov 34.21;Prov 5.21;Ier 16.17;Ier 32.19;Evr 4.13;

⁴Limba dulce este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte sufletul. -

⁵Nesocotitul dispreţuieşte învăţătura tatălui său, dar cine ia seama la mustrare ajunge înţelept. -

Prov 10.1;Prov 13.18;Prov 15.31-32;

⁶În casa celui neprihănit este mare belşug, dar în câştigurile celui rău este tulburare. -

⁷Buzele înţelepţilor seamănă ştiinţa, dar inima celor nesocotiţi este stricată. -

⁸Jertfa celor răi este o scârbă înaintea Domnului, dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută. -

Prov 21.27;Prov 28.9;Isa 1.11;Isa 61.8;Isa 66.3;Ier 6.20;Ier 7.22;Amos 5.22;

⁹Calea celui rău este urâtă Domnului, dar El iubeşte pe cel ce umblă după neprihănire. -

Prov 21.21;1Tim 6.11;

¹⁰Cine părăseşte cărarea este aspru pedepsit, şi cine urăşte mustrarea va muri. -

1Împ 22.8;Prov 5.12;Prov 10.17;

¹¹Locuinţa morţilor şi Adâncul sunt cunoscute Domnului, cu cât mai mult inimile oamenilor! -

Iov 26.6;Ps 139.8;2Cron 6.30;Ps 7.9;Ps 44.21;Ioan 2.24-25;Ioan 21.17;Fapt 1.24;

¹²Batjocoritorului nu-i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înţelepţi. -

Amos 5.10;2Tim 4.3;

¹³O inimă veselă înseninează faţa; dar când inima este tristă, duhul este mâhnit. -

Prov 17.22;Prov 12.25;

¹⁴Inima celor pricepuţi caută ştiinţa, dar gura nesocotiţilor găseşte plăcere în nebunie. -

¹⁵Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu inima mulţumită are un ospăţ necurmat. -

Prov 17.22;

¹⁶Mai bine puţin, cu frică de Domnul, decât o mare bogăţie, cu tulburare! -

Ps 37.16;Prov 16.8;1Tim 6.6;

¹⁷Mai bine un prânz de verdeţuri, şi dragoste, decât un bou îngrăşat, şi ură. -

Prov 17.1;

¹⁸Un om iute la mânie stârneşte certuri, dar cine este încet la mânie potoleşte neînţelegerile. -

Prov 26.21;Prov 29.22;

¹⁹Drumul leneşului este ca un hăţiş de spini, dar cărarea celor fără prihană este netezită. -

Prov 22.5;

²⁰Un fiu înţelept este bucuria tatălui său, dar un om nesocotit dispreţuieşte pe mama sa. -

Prov 10.1;Prov 29.3;

²¹Nebunia este o bucurie pentru cel fără minte, dar un om priceput merge pe drumul cel drept. -

Prov 10.23;Efes 5.15;

²²Planurile nu izbutesc, când lipseşte o adunare care să chibzuiască, dar izbutesc când sunt mulţi sfetnici. -

Prov 11.14;Prov 20.18;

²³Omul are bucurie să dea un răspuns cu gura lui, şi ce bună este o vorbă spusă la vreme potrivită! -

Prov 25.11;

²⁴Pentru cel înţelept cărarea vieţii duce în sus, ca să-l abată de la locuinţa morţilor, care este jos. -

Filp 3.20;Col 3.1-2;

²⁵Domnul surpă casa celor mândri, dar întăreşte hotarele văduvei. -

Prov 12.7;Prov 14.11;Ps 68.5-6;Ps 146.9;

²⁶Gândurile rele sunt urâte Domnului, dar cuvintele prietenoase sunt curate înaintea Lui. -

Prov 6.16-18;Ps 37.30;

²⁷Cel lacom de câştig îşi tulbură casa, dar cel ce urăşte mita va trăi. -

Prov 11.19;Isa 5.8;Ier 17.11;

²⁸Inima celui neprihănit se gândeşte ce să răspundă, dar gura celor răi împroaşcă răutăţi. -

1Pet 3.15;

²⁹Domnul Se depărtează de cei răi, dar ascultă rugăciunea celor neprihăniţi. -

Ps 10.1;Ps 34.16;Ps 145.18-19;

³⁰O privire prietenoasă înveseleşte inima, o veste bună întăreşte oasele. -

³¹Urechea care ia aminte la învăţăturile care duc la viaţă, locuieşte în mijlocul înţelepţilor. -

Prov 15.5;

³²Cel ce leapădă certarea îşi dispreţuieşte sufletul, dar cel ce ascultă mustrarea capătă pricepere. -

³³Frica de Domnul este şcoala înţelepciunii, şi smerenia merge înaintea slavei. -

Prov 1.7;Prov 18.12;

16

¹Planurile pe care le face inima atârnă de om, dar răspunsul pe care-l dă gura vine de la Domnul. -

Prov 16.9;Prov 19.21;Prov 20.24;Ier 10.23;Mat 10.19-20;

²Toate căile omului sunt curate în ochii lui, dar cel ce cercetează duhurile este Domnul. -

Prov 21.2;1Sam 16.7;

³Încredinţează-ţi lucrările în mâna Domnului, şi îţi vor izbuti planurile. -

Ps 37.5;Ps 55.22;Mat 6.25;Luc 12.22;Filp 4.6;1Pet 5.7;

⁴Domnul a făcut toate pentru o ţintă, chiar şi pe cel rău pentru ziua nenorocirii. -

Isa 43.7;Rom 11.36;Iov 21.30;Rom 9.22;

⁵Orice inimă trufaşă este o scârbă înaintea Domnului; hotărât, ea nu va rămâne nepedepsită. -

Prov 6.17;Prov 8.13;Prov 11.21;

⁶Prin dragoste şi credincioşie omul ispăşeşte nelegiuirea, şi prin frica de Domnul se abate de la rău. -

Dan 4.27;Luc 11.41;Prov 14.16;

⁷Când sunt plăcute Domnului căile cuiva, îi face prieteni chiar şi pe vrăjmaşii lui. -

⁸Mai bine puţin, cu dreptate, decât mari venituri, cu strâmbătate. -

Ps 37.16;Prov 15.16;

⁹Inima omului se gândeşte pe ce cale să meargă, dar Domnul îi îndreaptă paşii. -

Prov 16.1;Prov 19.21;Ps 37.23;Prov 20.24;Ier 10.23;

¹⁰Hotărâri dumnezeieşti sunt pe buzele împăratului, gura lui nu trebuie să facă greşeli când judecă. -

¹¹Cântarul şi cumpăna dreaptă vin de la Domnul; toate greutăţile de cântărit sunt lucrarea Lui. -

Lev 19.36;Prov 11.1;

¹²Împăraţilor le este scârbă să facă rău, căci prin neprihănire se întăreşte un scaun de domnie. -

Prov 25.5;Prov 29.14;

¹³Buzele neprihănite sunt plăcute împăraţilor, şi ei iubesc pe cel ce vorbeşte cu neprihănire. -

Prov 14.35;Prov 22.11;

¹⁴Mânia împăratului este un vestitor al morţii, dar un om înţelept trebuie s-o potolească. -

Prov 19.12;Prov 20.2;

¹⁵Seninătatea feţei împăratului este viaţa, şi bunăvoinţa lui este ca o ploaie de primăvară. -

Prov 19.12;Iov 29.23;Zah 10.1;

¹⁶Cu cât mai mult face câştigarea înţelepciunii decât a aurului! Cu cât este mai de dorit câştigarea priceperii decât a argintului! -

Prov 8.11-19;

¹⁷Calea oamenilor fără prihană este să se ferească de rău; acela îşi păzeşte sufletul, care veghează asupra căii sale. -

¹⁸Mândria merge înaintea pieirii, şi trufia merge înainte căderii. -

Prov 11.2;Prov 17.19;Prov 18.12;

¹⁹Mai bine să fii smerit cu cei smeriţi, decât să împarţi prada cu cei mândri. -

²⁰Cine cugetă la Cuvântul Domnului, găseşte fericirea, şi cine se încrede în Domnul este fericit. -

Ps 2.12;Ps 34.8;Ps 125.1;Isa 30.18;Ier 17.7;

²¹Cine are o inimă înţeleaptă este numit priceput, dar dulceaţa buzelor măreşte ştiinţa. -

²²Înţelepciunea este un izvor de viaţă pentru cine o are; dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor. -

Prov 13.14;Prov 14.27;

²³Cine are o inimă înţeleaptă, îşi arată înţelepciunea când vorbeşte, şi mereu se văd învăţături noi pe buzele lui. -

Ps 37.30;Mat 12.34;

²⁴Cuvintele prietenoase sunt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet, şi sănătoase pentru oase. -

²⁵Multe căi i se par bune omului, dar la urmă duc la moarte. -

Prov 14.12;

²⁶Cine munceşte, pentru el munceşte, căci foamea lui îl îndeamnă la lucru. -

Prov 9.12;Ecl 6.7;

²⁷Omul stricat pregăteşte nenorocirea, şi pe buzele lui este ca un foc aprins. -

²⁸Omul neastâmpărat stârneşte certuri, şi pârâtorul dezbină pe cei mai buni prieteni. -

Prov 6.14-19;Prov 15.18;Prov 26.21;Prov 29.22;Prov 17.9;

²⁹Omul asupritor amăgeşte pe aproapele său, şi-l duce pe o cale, care nu este bună. -

Prov 1.10;

³⁰Cine închide ochii, ca să se dedea la gânduri stricate, cine-şi muşcă buzele, a şi săvârşit răul. -

³¹Perii albi sunt o cunună de cinste, ea se găseşte pe calea neprihănirii. -

Prov 20.29;

³²Cel încet la mânie preţuieşte mai mult decât un viteaz, şi cine este stăpân pe sine preţuieşte mai mult decât cine cucereşte cetăţi. -

Prov 19.11;

³³Se aruncă sorţul în poala hainei, dar orice hotărâre vine de la Domnul. -

17

¹Mai bine o bucată de pâine uscată, cu pace, decât o casă plină de cărnuri, cu ceartă! -

Prov 15.17;

²Un argat cu minte stăpâneşte peste fiul care face ruşine, şi va împărţi moştenirea cu fraţii lui.

Prov 10.5;Prov 19.26;

³Tigaia lămureşte argintul, şi cuptorul lămureşte aurul; dar Cel ce încearcă inimile, este Domnul. -

Ps 26.2;Prov 27.21;Ier 17.10;Mal 3.3;

⁴Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. -

⁵Cine îşi bate joc de sărac, îşi bate joc de Cel ce l-a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămâne nepedepsit. -

Prov 14.31;Iov 31.29;Obad 12;

⁶Copiii copiilor sunt cununa bătrânilor, şi părinţii sunt slava copiilor lor. -

Ps 127.3;Ps 128.3;

⁷Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cât mai puţin cuvintele mincinoase în gura unui om de viţă aleasă! -

⁸Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: ori încotro se întorc, izbândesc. -

Prov 18.16;Prov 19.6;

⁹Cine acoperă o greşeală, caută dragostea, dar cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui, dezbină pe prieteni. -

Prov 10.12;Prov 16.28;

¹⁰O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decât o sută de lovituri pe cel nebun. -

¹¹Cel rău nu caută decât răscoală, dar un sol fără milă va fi trimis împotriva lui. -

¹²Mai bine să întâlneşti o ursoaică jefuită de puii ei, decât un nebun în timpul nebuniei lui. -

Osea 13.8;

¹³Celui ce întoarce rău pentru bine, nu-i va părăsi răul casa. -

Ps 109.4-5;Ier 18.20;Rom 12.17;1Tes 5.15;1Pet 3.9;

¹⁴Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; de aceea, curmă cearta înainte de a se înteţi. -

Prov 20.3;1Tes 4.11;

¹⁵Cel ce iartă pe vinovat şi osândeşte pe cel nevinovat, sunt amândoi o scârbă înaintea Domnului. -

Ex 23.7;Prov 24.24;Isa 5.23;

¹⁶La ce slujeşte argintul în mâna nebunului? Să cumpere înţelepciunea?... Dar n-are minte. -

Prov 21.25-26;

¹⁷Prietenul adevărat iubeşte oricând, şi în nenorocire ajunge ca un frate. -

Rut 1.16;Prov 18.24;

¹⁸Omul fără minte dă chezăşie, se pune chezaş pentru aproapele său. -

Prov 6.1;Prov 11.15;

¹⁹Cine iubeşte certurile iubeşte păcatul, şi cine-şi zideşte poarta prea înaltă, îşi caută pieirea. -

Prov 16.18;

²⁰Cel cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea, şi cel cu limba stricată cade în nenorocire. -

Iac 3.8;

²¹Cine dă naştere unui nebun va avea întristare, şi tatăl unui nebun nu poate să se bucure. -

Prov 10.1;Prov 19.13;Prov 17.25;

²²O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mâhnit usucă oasele. -

Prov 12.25;Prov 15.13-15;Ps 22.15;

²³Cel rău primeşte daruri pe ascuns, ca să sucească şi căile dreptăţii. -

Ex 23.8;

²⁴Înţelepciunea este în faţa omului priceput, dar ochii nebunului o caută la capătul pământului. -

Prov 14.6;Ecl 2.14;Ecl 8.1;

²⁵Un fiu nebun aduce necaz tatălui său, şi amărăciune celei ce l-a născut. -

Prov 10.1;Prov 15.20;Prov 19.13;Prov 17.21;

²⁶Nu este bine să osândeşti pe cel neprihănit la o gloabă, nici să loveşti pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor. -

Prov 17.15;Prov 18.5;

²⁷Cine îşi înfrânează vorbele, cunoaşte ştiinţa, şi cine are duhul potolit este un om priceput. -

Iac 1.19;

²⁸Chiar şi un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea, şi de priceput dacă şi-ar ţine gura.

Iov 13.5;

18

¹Cel ursuz caută ce-i place lui, se supără de orice lucru bun. -

²Nebunului nu-i este de învăţătură, ci vrea să arate ce ştie el. -

³Când vine cel rău, vine şi dispreţul; şi odată cu ruşinea, vine şi ocara. -

⁴Cuvintele gurii unui om sunt ca nişte ape adânci; izvorul înţelepciunii este ca un şuvoi care curge într-una. -

Prov 10.11;Prov 20.5;Ps 78.2;

⁵Nu este bine să ai în vedere faţa celui rău, ca să nedreptăţeşti pe cel neprihănit la judecată. -

Lev 19.15;Deut 1.17;Deut 16.19;Prov 24.23;Prov 28.21;

⁶Vorbele nebunului aduc ceartă, şi gura lui înjură până stârneşte lovituri. -

⁷Gura nebunului îi aduce pieirea, şi buzele îi sunt o cursă pentru suflet. -

Prov 10.14;Prov 12.13;Prov 13.3;Ecl 10.12;

⁸Cuvintele bârfitorului sunt ca prăjiturile: alunecă până în fundul măruntaielor. -

Prov 12.18;Prov 26.22;

⁹Cine se leneveşte în lucrul lui este frate cu cel ce nimiceşte. -

Prov 28.24;

¹⁰Numele Domnului este un turn tare; cel neprihănit fuge în el, şi stă la adăpost. -

2Sam 22.3-51;Ps 18.2;Ps 27.1;Ps 61.3-4;Ps 91.2;Ps 144.2;

¹¹Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; în închipuirea lui, ea este un zid înalt. -

Prov 10.15;

¹²Înainte de pieire, inima omului se îngâmfă, dar smerenia merge înaintea slavei. -

Prov 11.2;Prov 15.33;Prov 16.18;

¹³Cine răspunde fără să fi ascultat, face o prostie şi îşi trage ruşinea. -

Ioan 7.51;

¹⁴Duhul omului îl sprijineşte la boală; dar duhul doborât de întristare, cine-l va ridica? -

¹⁵O inimă pricepută dobândeşte ştiinţa, şi urechea celor înţelepţi caută ştiinţa. -

¹⁶Darurile unui om îi fac loc, şi-i deschid intrarea înaintea celor mari. -

Gen 32.20;1Sam 25.27;Prov 17.8;Prov 21.14;

¹⁷Cel care vorbeşte întâi în pricina lui, pare că are dreptate, dar vine celălalt, şi-l ia la cercetare. -

¹⁸Sorţul pune capăt neînţelegerilor, şi hotărăşte între cei puternici. -

¹⁹Fraţii nedreptăţiţi sunt mai greu de câştigat decât o cetate întărită, şi certurile lor sunt tot aşa de greu de înlăturat ca zăvoarele unei case împărăteşti. -

²⁰Din rodul gurii lui îşi satură omul trupul, din venitul buzelor lui se satură. -

Prov 12.14;Prov 13.2;

²¹Moartea şi viaţa sunt în puterea limbii; oricine o iubeşte, îi va mânca roadele. -

Mat 12.37;

²²Cine găseşte o nevastă bună, găseşte fericirea; este un har pe care-l capătă de la Domnul. -

Prov 19.14;Prov 31.10;

²³Săracul vorbeşte rugându-se, dar bogatul răspunde cu asprime. -

Iac 2.3;

²⁴Cine îşi face mulţi prieteni, îi face spre nenorocirea lui, dar este un prieten care ţine mai mult la tine decât un frate. -

Prov 17.17;

19

¹Mai mult preţuieşte săracul, care umblă în neprihănirea lui, decât un bogat cu buze stricate şi nebun. -

Prov 28.6;

²Lipsa de ştiinţă este o pagubă pentru cineva, şi cine aleargă neghiobeşte înainte, o nimereşte rău. -

³Nebunia omului îi suceşte calea, şi apoi cârteşte împotriva Domnului cu inima lui. -

Ps 37.7;

⁴Bogăţia aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. -

Prov 14.20;

⁵Martorul mincinos nu rămâne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni nu va scăpa. -

Prov 19.9;Ex 23.1;Deut 19.16-19;Prov 6.19;Prov 21.28;

⁶Omul darnic are mulţi linguşitori, şi toţi sunt prieteni cu cel ce dă daruri. -

Prov 29.26;Prov 17.8;Prov 18.16;Prov 21.14;

⁷Toţi fraţii săracului îl urăsc; cu cât mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. -

Prov 14.20;Ps 38.11;

⁸Cine capătă înţelepciune, îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea, găseşte fericirea. -

Prov 16.20;

⁹Martorul mincinos nu rămâne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni va pieri, -

Prov 19.5;

¹⁰Unui nebun nu-i stă bine să trăiască în desfătări, cu atât mai puţin unui rob să stăpânească peste voievozi. -

Prov 30.22;Ecl 10.6-7;

¹¹Înţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile. -

Prov 14.29;Iac 1.19;Prov 16.32;

¹²Mânia împăratului este ca răcnetul unui leu, şi bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă. -

Prov 16.14-15;Prov 20.2;Prov 28.15;Osea 14.5;

¹³Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, şi o nevastă gâlcevitoare este ca o streaşină de pe care picură într-una. -

Prov 10.1;Prov 15.20;Prov 17.21-25;Prov 21.9-19;Prov 27.15;

¹⁴Casa şi averea le moştenim de la părinţi, dar o nevastă pricepută este un dar de la Domnul. -

2Cor 12.14;Prov 18.22;

¹⁵Lenea te cufundă într-un somn adânc, şi sufletul molatic suferă de foame. -

Prov 6.9;Prov 10.4;Prov 20.13;Prov 23.21;

¹⁶Cine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri. -

Luc 10.28;Luc 11.28;

¹⁷Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea. -

Prov 28.27;Ecl 11.1;Mat 10.42;Mat 25.40;2Cor 9.6-8;Evr 6.10;

¹⁸Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să-l omori. -

Prov 13.24;Prov 23.13;Prov 29.17;

¹⁹Cel pe care-l apucă mânia trebuie să-şi ia pedeapsa; căci dacă-l scoţi din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta. -

²⁰Ascultă sfaturile, şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept pe viitor! -

Ps 37.37;

²¹Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărârea Domnului, aceea se împlineşte. -

Iov 23.13;Ps 33.10-11;Prov 16.1-9;Isa 14.26-27;Isa 46.10;Fapt 5.39;Evr 6.17;

²²Ceea ce face farmecul unui om este bunătatea lui; şi mai mult preţuieşte un sărac decât nu mincinos. -

²³Frica de Domnul duce la viaţă, şi cel ce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire. -

1Tim 4.8;

²⁴Leneşul îşi vâră mâna în strachină, şi n-o duce înapoi la gură. -

Prov 15.19;Prov 26.13-15;

²⁵Loveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept; mustră... pe omul priceput, şi va înţelege ştiinţa. -

Prov 21.11;Deut 13.11;Prov 9.8;

²⁶Cine jefuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mama sa, este un fiu care aduce ruşine şi ocară. -

Prov 17.2;

²⁷Încetează, fiule, să mai asculţi învăţătura, dacă ea te depărtează de învăţăturile înţelepte. -

²⁸Un martor stricat îşi bate joc de dreptate, şi gura celor răi înghite nelegiuirea. -

Iov 15.16;Iov 20.12-13;Iov 34.7;

²⁹Pedepsele sunt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spinările nebunilor.

Prov 10.13;Prov 26.3;

20

¹Vinul este batjocoritor, băuturile tari sunt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înţelept. -

Gen 9.21;Prov 23.29-30;Isa 28.7;Osea 4.11;

²Frica pe care o insuflă împăratul este ca răcnetul unui leu, cine îl supără, păcătuieşte împotriva sa însuşi. -

Prov 16.14;Prov 19.12;Prov 8.36;

³Este o cinste pentru om să se ferească de certuri; dar orice nebun se lasă stăpânit de aprindere. -

Prov 17.14;

⁴Toamna, leneşul nu ară; la secerat, ar vrea să strângă roade, dar nu este nimic! -

Prov 10.4;Prov 19.24;Prov 19.15;

⁵Sfaturile în inima omului sunt ca nişte ape adânci, dar omul priceput ştie să scoată din ele. -

Prov 18.4;

⁶Mulţi oameni îşi trâmbiţează bunătatea; dar cine poate găsi un om credincios? -

Prov 25.14;Mat 6.2;Luc 18.11;Ps 12.1;Luc 18.8;

⁷Cel neprihănit umblă în neprihănirea lui; ferice de copiii lui după el! -

2Cor 1.12;Ps 37.26;Ps 112.2;

⁸Împăratul, care stă pe scaunul de domnie al dreptăţii, risipeşte orice rău cu privirea lui. -

Prov 20.26;

⁹Cine poate zice: "Mi-am curăţit inima, sunt curat de păcatul meu?" -

1Împ 8.46;2Cron 6.36;Iov 14.4;Ps 51.5;Ecl 7.20;1Cor 4.4;1Ioan 1.8;

¹⁰Două feluri de greutăţi şi două feluri de măsuri, sunt o scârbă înaintea Domnului. -

Deut 25.13;Prov 20.23;Prov 11.1;Prov 16.11;Mic 6.10-11;

¹¹Copilul lasă să se vadă încă din faptele lui dacă purtarea lui va fi curată şi fără prihană. -

Mat 7.16;

¹²Urechea care aude, şi ochiul care vede, şi pe una şi pe celălalt, Domnul le-a făcut. -

Ex 4.11;Ps 94.9;

¹³Nu iubi somnul, căci vei ajunge sărac; deschide ochii, şi te vei sătura de pâine. -

Prov 6.9;Prov 12.11;Prov 19.15;Rom 12.11;

¹⁴"Rău! Rău!" zice cumpărătorul, şi plecând, se fericeşte. -

¹⁵Este aur şi sunt multe mărgăritare; dar buzele înţelepte sunt un lucru scump. -

Iov 28.12-19;Prov 3.15;Prov 8.11;

¹⁶Ia-i haina, căci s-a pus chezaş pentru altul; şi ţine-l zălog pentru alţii. -

Prov 22.26-27;Prov 27.13;

¹⁷Pâinea minciunii este dulce omului, dar mai pe urmă gura îi este plină de pietriş. -

Prov 9.17;

¹⁸Planurile se pun la cale prin sfat! Fă războiul cu chibzuinţă. -

Prov 15.22;Prov 24.6;Luc 14.31;

¹⁹Cine umblă cu bârfeli dă pe faţă lucrurile ascunse; şi cu cel ce nu-şi poate ţine gura să nu te amesteci. -

Prov 11.13;Rom 16.18;

²⁰Dacă cineva blestemă pe tatăl său şi pe mama sa, i se va stinge lumina în mijlocul întunericului. -

Ex 21.17;Lev 20.9;Mat 15.4;Iov 18.5-6;Prov 24.20;

²¹O moştenire repede câştigată de la început, nu va fi binecuvântată la sfârşit. -

Prov 28.20;Hab 2.6;

²²Nu zice: "Îi voi întoarce eu răul!" Nădăjduieşte în Domnul, şi El te va ajuta. -

Deut 32.35;Prov 17.13;Prov 24.29;Rom 12.17-19;1Tes 5.15;1Pet 3.9;2Sam 16.12;

²³Domnul urăşte două feluri de greutăţi, şi cântarul mincinos nu este un lucru bun. -

Prov 20.10;

²⁴Domnul îndreaptă paşii omului, dar ce înţelege omul din calea sa? -

Ps 37.23;Prov 16.9;Ier 10.23;

²⁵Este o cursă pentru om să facă în pripă o făgăduinţă sfântă, şi abia după ce a făcut juruinţa să se gândească. -

Ecl 5.4-5;

²⁶Un împărat înţelept vântură pe cei răi, şi trece cu roata peste ei. -

Ps 101.5;Prov 20.8;

²⁷Suflarea omului este o lumină a Domnului, care pătrunde până în fundul măruntaielor. -

1Cor 2.11;

²⁸Bunătatea şi credincioşia păzesc pe împărat, şi el îşi întăreşte scaunul de domnie prin bunătate. -

Ps 101.1;Prov 29.14;

²⁹Slava tinerilor este tăria, dar podoaba bătrânilor sunt perii albi. -

Prov 16.31;

³⁰Mijloacele de vindecare pentru cel rău sunt bătăile şi vânătăile până la rană. -

21

¹Inima împăratului este ca un râu de apă în mâna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea. -

²Omul socoteşte că toate căile lui sunt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul. -

Prov 16.2;Prov 24.12;Luc 16.15;

³A face dreptate şi judecată, este mai plăcut Domnului decât jertfele. -

1Sam 15.22;Ps 50.8;Prov 15.8;Isa 1.11;Osea 6.6;Mic 6.7-8;

⁴Privirile trufaşe şi inima îngâmfată, această candelă a celor răi, nu este decât păcat. -

Prov 6.17;

⁵Planurile omului harnic nu duc decât la belşug, dar cel ce lucrează cu grabă n-ajunge decât la lipsă. -

Prov 10.4;Prov 13.4;

⁶Comorile câştigate cu o limbă mincinoasă sunt o deşertăciune care fuge, şi ele duc la moarte. -

Prov 10.2;Prov 13.11;Prov 20.21;2Pet 2.3;

⁷Silnicia celor răi îi mătură, pentru că nu vor să facă ce este drept. -

⁸Cel vinovat merge pe căi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine.

⁹Mai bine să locuieşti într-un colţ pe acoperiş, decât cu o nevastă gâlcevitoare într-o casă mare. -

Prov 21.19;Prov 19.13;Prov 25.24;Prov 27.15;

¹⁰Sufletul celui rău doreşte răul, semenul lui n-are nici o trecere înaintea lui. -

Iac 4.5;

¹¹Când este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţelept: şi când se dă învăţătură celui înţelept, el capătă ştiinţa. -

Prov 19.25;

¹²Cel neprihănit se uită la casa celui rău, şi vede ce repede sunt aruncaţi cei răi în nenorocire. -

Mat 7.2;Mat 18.30;Iac 2.13;

¹³Cine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, când va striga. -

¹⁴Un dar făcut în taină potoleşte mânia, şi o mită dată pe ascuns potoleşte cea mai puternică mânie. -

Prov 17.8-23;Prov 18.16;

¹⁵Este o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine, dar pentru cei ce fac răul este o groază. -

Prov 10.29;

¹⁶Omul care se abate de la calea înţelepciunii, se va odihni în adunarea celor morţi. -

¹⁷Cine iubeşte petrecerile va duce lipsă, şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşte. -

¹⁸Cel rău slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel neprihănit, şi cel stricat, pentru oamenii fără prihană. -

Prov 11.8;Isa 43.3-4;

¹⁹Mai bine să locuieşti într-un pământ pustiu, decât cu o nevastă gâlcevitoare şi supărăcioasă. -

Prov 21.9;

²⁰Comori de preţ şi untdelemn sunt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte. -

Ps 112.3;Mat 25.3-4;

²¹Cine urmăreşte neprihănirea şi bunătatea, găseşte viaţă, neprihănire şi slavă. -

Prov 15.9;Mat 5.6;

²²Înţeleptul cucereşte cetatea vitejilor, şi doboară puterea în care se încredeau. -

Ecl 9.14;

²³Cine îşi păzeşte gura şi limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri. -

Prov 12.13;Prov 13.3;Prov 18.21;Iac 3.2;

²⁴Cel mândru şi trufaş se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngâmfării.

²⁵Poftele leneşului îl omoară, pentru că nu vrea să lucreze cu mâinile. -

Prov 13.4;

²⁶Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgârcenie. -

Ps 37.26;Ps 112.9;

²⁷Jertfa celor răi este o scârbă înaintea Domnului, cu cât mai mult când o aduc cu gânduri nelegiuite. -

Ps 50.9;Prov 15.8;Isa 66.3;Ier 6.20;Amos 5.22;

²⁸Martorul mincinos va pieri, dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbândă. -

Prov 19.5-9;

²⁹Cel rău ia o înfăţişare neruşinată, dar omul fără prihană îşi îmbunătăţeşte calea. -

³⁰Nici înţelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n-ajută împotriva Domnului. -

Isa 8.9-10;Ier 9.23;Fapt 5.39;

³¹Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar biruinţa este a Domnului. -

Ps 20.7;Ps 33.17;Isa 31.1;Ps 3.8;

22

¹Un nume bun este mai de dorit decât o bogăţie mare, şi a fi iubit preţuieşte mai mult decât argintul şi aurul. -

Ecl 7.1;

²Bogatul şi săracul se întâlnesc: Domnul i-a făcut şi pe unul şi pe altul. -

Prov 29.13;1Cor 12.21;Iov 31.15;Prov 14.31;

³Omul chibzuit vede nenorocirea şi se ascunde, dar cei proşti merg înainte şi sunt pedepsiţi. -

Prov 14.16;Prov 27.12;

⁴Răsplata smereniei, a fricii de Domnul, este bogăţia, slava şi viaţa. -

Ps 112.3;Mat 6.33;

⁵Spini şi curse sunt pe calea omului stricat: cel ce-şi păzeşte sufletul se depărtează de ele. -

Prov 15.19;1Ioan 5.18;

⁶Învaţă pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze, şi când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea. -

Efes 6.4;2Tim 3.15;

⁷Bogatul stăpâneşte peste cei săraci, şi cel ce ia cu împrumut, este robul celui ce-i dă cu împrumut. -

Iac 2.6;

⁸Cine seamănă nelegiuire, nelegiuire va secera, şi nuiaua nelegiuirii lui este gata. -

Iov 4.8;Osea 10.13;

⁹Omul milostiv va fi binecuvântat, pentru că dă săracului din pâinea lui.

2Cor 9.6;

¹⁰Izgoneşte pe batjocoritor, şi cearta se va sfârşi, neînţelegerile şi ocările vor înceta. -

Gen 21.9-10;Ps 101.5;

¹¹Cine iubeşte curăţia inimii, şi are bunăvoinţa pe buze, este prieten cu împăratul. -

Ps 101.6;Prov 16.13;

¹²Ochii Domnului păzesc pe cel ce are ştiinţă, dar înfruntă cuvintele celui stricat.

¹³Leneşul zice: "Afară este un leu, care m-ar putea ucide pe uliţă!" -

Prov 26.13;

¹⁴Gura curvelor este o groapă adâncă; pe cine vrea să-l pedepsească Domnul, acela cade în ea. -

Prov 2.16;Prov 5.3;Prov 7.5;Prov 23.27;Ecl 7.26;

¹⁵Nebunia este lipită de inima copilului, dar nuiaua certării o va dezlipi de el. -

Prov 13.24;Prov 19.18;Prov 23.13-14;Prov 29.15-17;

¹⁶Cine asupreşte pe sărac ca să-şi mărească avuţia, va trebui să dea şi el altuia mai bogat şi va duce lipsă. -

¹⁷Pleacă-ţi urechea, şi ascultă cuvintele înţelepţilor, şi ia învăţătura mea în inimă.

¹⁸Căci este bine să le păstrezi înăuntrul tău, şi să-ţi fie toate deodată pe buze. -

¹⁹Pentru ca să-ţi pui încrederea în Domnul, vreau să te învăţ eu astăzi, da, pe tine.

²⁰N-am aşternut eu oare în scris pentru tine sfaturi şi cugetări,

Prov 8.6;

²¹ca să te învăţ lucruri temeinice, cuvinte adevărate, ca să răspunzi cu vorbe adevărate celui ce te trimite? -

Luc 1.3-4;1Pet 3.15;

²²Nu despuia pe sărac, pentru că este sărac, şi nu asupri pe nenorocitul care stă la poartă!

Ex 23.6;Iov 31.16-21;Zah 7.10;Mal 3.5;

²³Căci Domnul le va apăra pricina lor, şi va despuia viaţa celor ce-i despoaie. -

1Sam 24.12;1Sam 25.39;Ps 12.5;Ps 35.1-10;Ps 68.5;Ps 140.12;Prov 23.11;Ier 51.36;

²⁴Nu te împrieteni cu omul mânios, şi nu te însoţi cu omul iute la mânie,

²⁵ca nu cumva să te deprinzi cu cărările lui, şi să-ţi ajungă o cursă pentru suflet. -

²⁶Nu fi printre cei ce pun chezăşii, printre cei ce dau zălog pentru datorii.

Prov 6.1;Prov 11.15;

²⁷Căci dacă n-ai cu ce să plăteşti, pentru ce ai voi să ţi se ia patul de sub tine?

Prov 20.16;

²⁸Nu muta hotarul cel vechi, pe care l-au aşezat părinţii tăi. -

Deut 19.14;Deut 27.17;Prov 23.10;

²⁹Dacă vezi un om iscusit în lucrul lui, acela poate sta lângă împăraţi, nu lângă oamenii de rând.

23

¹Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:

²pune-ţi un cuţit în gât, dacă eşti prea lacom.

³Nu pofti mâncărurile lui alese, căci sunt o hrană înşelătoare.

⁴Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.

Prov 28.20;1Tim 6.9-10;Prov 3.5;Rom 12.16;

⁵Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia zborul spre ceruri.

⁶Nu mânca pâinea celui pizmaş, şi nu pofti mâncărurile lui alese,

Ps 141.4;Deut 15.9;

⁷căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. "Mănâncă şi bea", îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.

Ps 12.2;

⁸Bucata pe care ai mâncat-o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe care le vei spune, sunt pierdute.

⁹Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.

Prov 9.8;Mat 7.6;

¹⁰Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,

Deut 19.14;Deut 27.17;Prov 22.28;

¹¹căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.

Iov 31.21;Prov 22.23;

¹²Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.

¹³Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă-l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.

Prov 13.24;Prov 19.18;Prov 22.15;Prov 29.15-17;

¹⁴Lovindu-l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.

1Cor 5.5;

¹⁵Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;

Prov 23.24-25;Prov 29.3;

¹⁶şi înăuntrul meu se va înveseli, când buzele tale vor spune ce este bine.

¹⁷Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;

Ps 37.1;Ps 73.3;Prov 3.31;Prov 24.1;Prov 28.14;

¹⁸căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.

Ps 37.37;Prov Cap 24;Luc 16.25;

¹⁹Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.

Prov 4.23;

²⁰Nu fi printre cei ce beau vin, nici printre cei ce se îmbuibă cu carne.

Isa 5.22;Mat 24.49;Luc 21.34;Rom 13.13;Efes 5.18;

²¹Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.

Prov 19.15;

²²Ascultă pe tatăl tău, care te-a născut, şi nu nesocoti pe mama ta, când a îmbătrânit.

Prov 1.8;Prov 30.17;Efes 6.1-2;

²³Cumpără adevărul, şi nu-l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.

Prov 4.5-7;Mat 13.44;

²⁴Tatăl celui neprihănit se înveseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.

Prov 10.1;Prov 15.20;Prov 23.15;

²⁵Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se înveselească cea care te-a născut.

²⁶Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.

²⁷Căci curva este o groapă adâncă, şi străina o fântână strâmtă.

Prov 22.14;

²⁸Ea pândeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.

Prov 7.12;Ecl 7.26;

²⁹Ale cui sunt vaietele? Ale cui sunt oftările? Ale cui sunt neînţelegerile? Ale cui sunt plângerile? Ale cui sunt rănirile fără pricină? Ai cui sunt ochii roşii?

Isa 5.11-22;Gen 49.12;

³⁰Ale celor ce întârzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.

Prov 20.1;Efes 5.18;

³¹Nu te uita la vin când curge roşu şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,

Ps 75.8;Prov 9.2;

³²dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.

³³Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.

³⁴Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vârful unui catarg.

³⁵"M-a lovit... dar nu mă doare!... M-a bătut... dar nu simt nimic! Când... mă voi trezi? Mai vreau vin!"

Prov 27.22;Ier 5.3;Efes 4.19;Deut 29.19;Isa 56.12;

24

¹Nu pizmui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;

Ps 37.1,etc;Ps 73.3;Prov 3.31;Prov 23.17;Prov 24.19;Prov 1.15;

²căci inima lor se gândeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -

Ps 10.7;

³Prin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;

⁴prin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.

⁵Un om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.

Prov 21.22;Ecl 9.16;

⁶Căci prin măsuri chibzuite câştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -

Prov 11.14;Prov 15.22;Prov 20.18;Luc 14.31;

⁷Înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -

Ps 10.5;Prov 14.6;

⁸Cine se gândeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. -

Rom 1.30;

⁹Gândul celui nebun nu este decât păcat, şi batjocoritorul este o scârbă pentru oameni. -

¹⁰Dacă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. -

¹¹Izbăveşte pe cei târâţi la moarte, şi scapă pe cei ce sunt aproape să fie junghiaţi. -

Ps 82.4;Isa 58.6-7;1Ioan 3.16;

¹²Dacă zici: "Ah! n-am ştiut!"... Crezi că nu vede Cel ce cântăreşte inimile şi Cel ce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -

Prov 21.2;Iov 34.11;Ps 62.12;Ier 32.19;Rom 2.6;Apoc 2.23;Apoc 22.12;

¹³Fiule, mănâncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.

Cânt 5.1;

¹⁴Tot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -

Ps 119.10;Ps 119.103;Prov 23.18;

¹⁵Nu întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu-i tulbura odihna.

Ps 10.9-10;

¹⁶Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.

Iov 5.19;Ps 34.19;Ps 37.24;Mic 7.8;Apo 7.10;Amos 5.2;Amos 8.14;Apoc 18.21;

¹⁷Nu te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se înveselească inima când se poticneşte el,

Iov 31.29;Ps 35.15-19;Prov 17.5;Obad 12;

¹⁸ca nu cumva Domnul să vadă, să nu-I placă, şi să-Şi întoarcă mânia de la el. -

¹⁹Nu te mânia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!

Ps 37.1;Ps 73.3;Prov 23.17;Prov 24.1;

²⁰Căci cel ce face răul n-are nici un viitor, şi lumina celor răi se stinge. -

Ps 11.6;Iov 18.5-6;Iov 21.17;Prov 13.9;Prov 20.20;

²¹Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastâmpăraţi!

Rom 13.7;1Pet 2.17;

²²Căci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfârşitul amândoura! -

²³Iată ce mai spun înţelepţii: "Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi." -

Lev 19.15;Deut 1.17;Deut 16.19;Prov 18.5;Prov 28.21;Ioan 7.24;

²⁴Pe cine zice celui rău: "Tu eşti bun!" îl blestemă popoarele, şi-l urăsc neamurile.

Prov 17.15;Isa 5.23;

²⁵Dar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvântare vine peste ei. -

²⁶Un răspuns bun este ca un sărut pe buze.

²⁷Vezi-ţi întâi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul câmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -

1Împ 5.17-18;Luc 14.28;

²⁸Nu vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -

Efes 4.25;

²⁹Nu zice: "Cum mi-a făcut el aşa am să-i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!" -

Prov 20.22;Mat 5.39-44;Rom 12.17-19;

³⁰Am trecut pe lângă ogorul unui leneş, şi pe lângă via unui om fără minte.

³¹Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.

Gen 3.18;

³²M-am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.

³³"Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mâinile puţin ca să mă odihnesc!"...

Prov 6.9;

³⁴Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

25

¹Iată încă vreo câteva din Pildele lui Solomon, strânse de oamenii lui Ezechia, împăratul lui Iuda. -

1Împ 4.32;

²Slava lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor, dar slava împăraţilor stă în cercetarea lucrurilor. -

Deut 29.29;Rom 11.33;Iov 29.16;

³Înălţimea cerurilor, adâncimea pământului, şi inima împăraţilor sunt nepătrunse. -

⁴Scoate zgura din argint, şi argintarul va face din el un vas ales.

2Tim 2.21;

⁵Scoate şi pe cel rău dinaintea împăratului, şi scaunul lui de domnie se va întări prin neprihănire. -

Prov 20.8;Prov 16.12;Prov 29.14;

⁶Nu te făli înaintea împăratului, şi nu lua locul celor mari;

⁷căci este mai bine să ţi se zică: "Suie-te mai sus!" decât să fii pogorât înaintea voievodului pe care ţi-l văd ochii. -

Luc 14.8-10;

⁸Nu te grăbi să te iei la ceartă, ca nu cumva la urmă să nu ştii ce să faci, când te va lua la ocări aproapele tău. -

Prov 17.14;Mat 5.25;

⁹Apără-ţi pricina împotriva aproapelui tău, dar nu da pe faţă taina altuia,

Mat 5.25;Mat 18.15;

¹⁰ca nu cumva, aflând-o cineva, să te umple de ruşine, şi să-ţi iasă nume rău care să nu se mai şteargă. -

¹¹Un cuvânt spus la vremea potrivită, este ca nişte mere de aur într-un coşuleţ de argint. -

Prov 15.23;Isa 50.4;

¹²Ca o verigă de aur şi o podoabă de aur curat, aşa este înţeleptul care mustră, pentru o ureche ascultătoare. -

¹³Ca răcoreala zăpezii pe vremea secerişului, aşa este un sol credincios pentru cel ce-l trimite: el înviorează sufletul stăpânului său.

Prov 13.17;

¹⁴Ca norii şi vântul fără ploaie, aşa este un om care se laudă pe nedrept cu dărniciile lui. -

Iuda 12;Prov 20.6;

¹⁵Prin răbdare se înduplecă un voievod, şi o limbă dulce poate zdrobi oase.

Gen 32.4;1Sam 25.24;Prov 15.1;Prov 16.14;

¹⁶Dacă dai peste miere, nu mânca decât atât cât îţi ajunge, ca să nu ţi se scârbească şi s-o verşi din gură. -

Prov 25.27;

¹⁷Calcă rar în casa aproapelui tău, ca să nu se sature de tine şi să te urască. -

¹⁸Ca un buzdugan, ca o sabie şi ca o săgeată ascuţită, aşa este un om care face o mărturisire mincinoasă împotriva aproapelui său. -

Ps 57.4;Ps 120.3-4;Prov 12.18;

¹⁹Ca un dinte stricat şi ca un picior care şchiopătează, aşa este încrederea într-un stricat la ziua necazului. -

²⁰Ca unul care îşi scoate haina pe o zi rece, sau varsă oţet pe silitră, aşa este cine cântă cântece unei inimi în nenorocire. -

²¹Dacă este flămând vrăjmaşul tău, dă-i pâine să mănânce, dacă-i este sete, dă-i apă să bea.

Dan 6.18;Rom 12.15;

²²Căci făcând aşa, aduni cărbuni aprinşi pe capul lui, şi Domnul îţi va răsplăti. -

Ex 23.4-5;Mat 5.44;Rom 12.20;2Sam 16.12;

²³Vântul de miazănoapte aduce ploaia, şi limba clevetitoare aduce o faţă mâhnită. -

Iov 37.22;Ps 101.5;

²⁴Mai bine să locuieşti într-un colţ pe acoperiş, decât să locuieşti într-o casă mare cu o nevastă gâlcevitoare. -

Prov 19.13;Prov 21.9-19;

²⁵Ca apa proaspătă pentru un om obosit, aşa este o veste bună venită dintr-o ţară depărtată. -

²⁶Ca o fântână tulbure şi ca un izvor stricat, aşa este cel neprihănit care se clatină înaintea celui rău. -

²⁷Nu este bine să mănânci multă miere: tot aşa, nu este o cinste să alergi după slava ta însuţi. -

Prov 25.16;Prov 27.2;

²⁸Omul care nu este stăpân pe sine, este ca o cetate surpată şi fără ziduri.

Prov 16.32;

26

¹Cum nu se potrivesc zăpada vara, şi ploaia în timpul secerişului, aşa nu se potriveşte slava pentru un nebun.

1Sam 12.17;

²Cum sare vrabia încoace şi încolo şi cum zboară rândunica, aşa nu nimereşte blestemul neîntemeiat. -

Num 23.8;Deut 23.5;

³Biciul este pentru cal, frâul pentru măgar, şi nuiaua pentru spinarea nebunilor. -

Ps 32.9;Prov 10.13;

⁴Nu răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu semeni şi tu cu el. -

⁵Răspunde însă nebunului după nebunia lui, ca să nu se creadă înţelept. -

Mat 16.1-4;Mat 21.24-27;

⁶Cel ce trimite o solie printr-un nebun, îşi taie singur picioarele, şi bea nedreptatea. -

⁷Cum sunt picioarele ologului, aşa este şi o vorbă înţeleaptă în gura unor nebuni. -

⁸Cum ai pune o piatră în praştie, aşa este când dai mărire unui nebun. -

⁹Ca un spin care vine în mâna unui om beat, aşa este o vorbă înţeleaptă în gura nebunilor. -

¹⁰Ca un arcaş care răneşte pe toată lumea, aşa este cel ce tocmeşte pe nebuni şi pe întâii veniţi. -

¹¹Cum se întoarce câinele la ce a vărsat, aşa se întoarce nebunul la nebunia lui. -

2Pet 2.22;Ex 8.15;

¹²Dacă vezi un om care se crede înţelept, poţi să ai mai multă nădejde pentru un nebun decât pentru el. -

Prov 29.20;Luc 18.11;Rom 12.16;Apoc 3.17;

¹³Leneşul zice: "Afară este un leu, pe uliţe este un leu!

Prov 22.13;

¹⁴Cum se învârteşte uşa pe ţâţânile ei, aşa se învârteşte leneşul în patul lui.

Prov 19.24;

¹⁵Leneşul îşi vâră mâna în blid, şi-i vine greu s-o ducă iarăşi la gură. -

¹⁶Leneşul se crede mai înţelept decât şapte oameni care răspund cu judecată.

¹⁷Un trecător care se amestecă într-o ceartă care nu-l priveşte, este ca unul care apucă un câine de urechi.

¹⁸Ca nebunul care aruncă săgeţi aprinse şi ucigătoare,

¹⁹aşa este omul care înşeală pe aproapele său, şi apoi zice: "Am vrut doar să glumesc!" -

Efes 5.4;

²⁰Când nu mai sunt lemne, focul se stinge; şi când nu mai este nici un clevetitor, cearta se potoleşte.

Prov 22.10;

²¹După cum cărbunele face jăratic, şi lemnul foc, tot aşa şi omul gâlcevitor aprinde cearta.

Prov 15.18;Prov 29.22;

²²Cuvintele clevetitorului sunt ca nişte prăjituri, alunecă până în fundul măruntaielor. -

Prov 18.8;

²³Ca zgura de argint pusă pe un ciob de pământ, aşa sunt buzele aprinse şi o inimă rea.

²⁴Cel ce urăşte se preface cu buzele lui, şi înăuntrul lui pregăteşte înşelăciunea.

²⁵Când îţi vorbeşte cu glas dulce, nu-l crede, căci şapte urâciuni sunt în inima lui.

Ps 28.3;Ier 9.8;

²⁶Chiar dacă-şi ascunde ura în prefăcătorie, totuşi răutatea lui se va descoperi în adunare. -

²⁷Cine sapă groapa altuia cade el în ea, şi piatra se întoarce peste cel ce o prăvăleşte.

Ps 7.15-16;Ps 9.15;Ps 10.2;Ps 57.6;Prov 28.10;Ecl 10.8;

²⁸Limba mincinoasă urăşte pe cei pe care-i doboară ea, şi gura linguşitoare pregăteşte pieirea. -

27

¹Nu te făli cu ziua de mâine, căci nu ştii ce poate aduce o zi. -

Luc 12.19-20;Iac 4.13;

²Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.

Prov 25.27;

³Piatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea decât amândouă. -

⁴Furia este fără milă şi mânia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? -

1Ioan 3.12;

⁵Mai bine o mustrare pe faţă decât o prietenie ascunsă. -

Prov 28.23;Gal 2.14;

⁶Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sunt mincinoase. -

Ps 141.5;

⁷Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămând toate amărăciunile sunt dulci. -

Iov 6.7;

⁸Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.

⁹Cum înveseleşte untdelemnul şi tămâia inima, aşa de dulci sunt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -

¹⁰Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape decât un frate departe. -

Prov 17.17;Prov 18.24;Prov 19.7;

¹¹Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. -

Prov 10.1;Prov 23.15-24;Ps 127.5;

¹²Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sunt pedepsiţi. -

Prov 22.3;

¹³Ia-i haina, căci s-a pus chezaş pentru altul, ia-l zălog în locul unei străine. -

Ex 22.26;Prov 20.16;

¹⁴Binecuvântarea aproapelui cu glas tare dis-de-dimineaţă, este privită ca un blestem. -

¹⁵O streaşină, care picură necurmat într-o zi de ploaie, şi o nevastă gâlcevitoare sunt tot una.

Prov 19.13;

¹⁶Cine o opreşte, parcă opreşte vântul, şi parcă ţine untdelemnul în mâna dreaptă. -

¹⁷După cum fierul ascute fierul, tot aşa şi omul aţâţă mânia altui om. -

¹⁸Cine îngrijeşte de un smochin va mânca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpânul va fi preţuit. -

1Cor 9.7-13;

¹⁹Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. -

²⁰După cum locuinţa morţilor şi adâncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. -

Prov 30.16;Hab 2.5;Ecl 1.8;Ecl 6.7;

²¹Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. -

Prov 17.3;

²²Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n-ar ieşi din el. -

Prov 23.35;Isa 1.5;Ier 5.3;

²³Îngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale.

²⁴Căci nici o bogăţie nu ţine veşnic, şi nici cununa nu rămâne pe vecie. -

²⁵După ce se ridică fânul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sunt strânse. -

Ps 104.14;

²⁶Mieii sunt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;

²⁷laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.

28

¹Cel rău fuge fără să fie urmărit, dar cel neprihănit îndrăzneşte ca un leu tânăr. -

Lev 26.17-36;Ps 53.5;

²Când este răscoală într-o ţară, sunt mulţi capi, dar cu un om priceput şi încercat, domnia dăinuieşte. -

³Un om sărac care apasă pe cei obijduiţi, este ca o rupere de nori care aduce lipsă de pâine. -

Mat 18.28;

⁴Cei ce părăsesc legea, laudă pe cel rău, dar cei ce păzesc legea se mânie pe el. -

Ps 10.3;Ps 49.18;Rom 1.32;1Împ 18.18-21;Mat 3.7;Mat 14.4;Efes 5.11;

⁵Oamenii dedaţi la rău nu înţeleg ce este drept, dar cei ce caută pe Domnul înţeleg totul. -

Ps 92.6;Ioan 7.17;1Cor 2.15;1Ioan 2.20-27;

⁶Mai mult preţuieşte săracul care umblă în neprihănirea lui, decât bogatul care umblă pe căi sucite. -

Prov 19.1;Prov 28.18;

⁷Cel ce păzeşte legea, este un fiu priceput, dar cel ce umblă cu cei desfrânaţi face ruşine tatălui său. -

Prov 29.3;Iov 27.16-17;Prov 13.22;Ecl 2.26;

⁸Cine îşi înmulţeşte avuţiile prin dobândă şi camătă, le strânge pentru cel ce are milă de săraci. -

Zah 7.11;

⁹Dacă cineva îşi întoarce urechea ca să n-asculte legea, chiar şi rugăciunea lui este o scârbă. -

Ps 66.18;Ps 109.7;Prov 15.8;

¹⁰Cine rătăceşte pe oamenii fără prihană pe calea cea rea, cade în groapa pe care a săpat-o, dar oamenii fără prihană moştenesc fericirea. -

Prov 26.27;Mat 6.33;

¹¹Omul bogat se crede înţelept, dar săracul care este priceput îl cercetează. -

¹²Când biruiesc cei neprihăniţi, este o mare slavă, dar când se înalţă cei răi, fiecare se ascunde. -

Prov 28.28;Prov 11.10;Prov 29.2;Ecl 10.6;

¹³Cine îşi ascunde fărădelegile, nu propăşeşte, dar cine le mărturiseşte şi se lasă de ele, capătă îndurare. -

Ps 32.3-5;1Ioan 1.8-10;

¹⁴Ferice de omul care se teme necontenit, dar cel ce-şi împietreşte inima cade în nenorocire. -

Ps 16.8;Prov 23.17;Rom 2.5;Rom 11.20;

¹⁵Ca un leu care răcneşte şi ca un urs flămând, aşa este cel rău care stăpâneşte peste un popor sărac. -

1Pet 5.8;Ex 1.14-22;Mat 2.16;

¹⁶Un voievod fără pricepere îşi înmulţeşte faptele de asuprire, dar cel ce urăşte lăcomia îşi lungeşte zilele. -

¹⁷Un om al cărui cuget este încărcat cu sângele altuia, fuge până la groapă: nimeni să nu-l oprească. -

Gen 9.6;Ex 21.14;

¹⁸Cine umblă în neprihănire, găseşte mântuirea, dar cine umblă pe două căi strâmbe cade într-o groapă. -

Prov 10.9-25;Prov 28.6;

¹⁹Cine îşi lucrează câmpul are belşug de pâine, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belşug de sărăcie. -

Prov 12.11;

²⁰Un om credincios este năpădit de binecuvântări, dar cel ce vrea să se îmbogăţească repede nu rămâne nepedepsit. -

Prov 13.11;Prov 20.21;Prov 23.4;Prov 28.22;1Tim 6.9;

²¹Nu este bine să cauţi la faţa oamenilor; chiar pentru o bucată de pâine poate un om să se dedea la păcat. -

Prov 18.5;Prov 24.23;Ezec 13.19;

²²Un om pizmaş se grăbeşte să se îmbogăţească, şi nu ştie că lipsa va veni peste el. -

Prov 28.20;

²³Cine mustră pe alţii, găseşte mai multă bunăvoinţă pe urmă, decât cel cu limba linguşitoare. -

Prov 27.5-6;

²⁴Cine fură pe tatăl său şi pe mama sa, şi zice că nu este un păcat, este tovarăş cu nimicitorul. -

Prov 8.9;

²⁵Cel lacom stârneşte certuri, dar cel ce se încrede în Domnul este săturat din belşug. -

Prov 13.10;1Tim 6.6;

²⁶Cine se încrede în inima lui este un nebun, dar cine umblă în înţelepciune va fi mântuit. -

²⁷Cine dă săracului, nu duce lipsă, dar cine închide ochii, este încărcat cu blesteme. -

Deut 15.7;Prov 19.17;Prov 22.9;

²⁸Când se înalţă cei răi, fiecare se ascunde, dar când pier ei, cei buni se înmulţesc. -

Prov 28.12;Prov 29.2;Iov 24.4;

29

¹Un om care se împotriveşte tuturor mustrărilor, va fi zdrobit deodată şi fără leac. -

1Sam 2.25;2Cron 36.16;Prov 1.24-27;

²Când se înmulţesc cei buni, poporul se bucură, dar când stăpâneşte cel rău, poporul geme. -

Est 8.15;Prov 11.10;Prov 28.12-28;Est 3.15;

³Cine iubeşte înţelepciunea înveseleşte pe tatăl său, dar cine umblă cu curvele risipeşte averea. -

Prov 10.1;Prov 15.20;Prov 27.11;Prov 5.9-10;Prov 5.26;Prov 28.7;Luc 15.13-30;

⁴Un împărat întăreşte ţara prin dreptate, dar cine ia mită, o nimiceşte. -

⁵Cine linguşeşte pe aproapele său, îi întinde un laţ sub paşii lui. -

⁶În păcatul omului rău este o cursă, dar cel bun biruie şi se bucură. -

⁷Cel bun pricepe pricina săracilor, dar cel rău nu poate s-o priceapă. -

Iov 29.16;Iov 31.13;Ps 41.1;

⁸Cei uşuratici aprind focul în cetate, dar înţelepţii potolesc mânia. -

Prov 11.11;Ezec 22.30;

⁹Când se ceartă un înţelept cu un nebun, să se tot supere sau să tot râdă, căci pace nu se face. -

Mat 11.17;

¹⁰Oamenii setoşi de sânge urăsc pe omul fără prihană, dar oamenii fără prihană îi ocrotesc viaţa. -

Gen 4.5-8;1Ioan 3.12;

¹¹Nebunul îşi arată toată patima, dar înţeleptul o stăpâneşte. -

Jud 16.17;Prov 12.16;Prov 14.33;

¹²Când cel ce stăpâneşte dă ascultare cuvintelor mincinoase, toţi slujitorii lui sunt nişte răi. -

¹³Săracul şi asupritorul se întâlnesc, dar Domnul le luminează ochii la amândoi,

Prov 22.2;Mat 5.45;

¹⁴Un împărat care judecă pe săraci după adevăr, îşi va avea scaunul de domnie întărit pe vecie. -

Prov 20.8;Prov 25.5;Ps 72.2-4;Ps 72.13-14;

¹⁵Nuiaua şi certarea dau înţelepciunea, dar copilul lăsat de capul lui face ruşine mamei sale. -

Prov 29.17;Prov 10.1;Prov 17.21-25;

¹⁶Când se înmulţesc cei răi, se înmulţeşte şi păcatul, dar cei buni le vor vedea căderea. -

Ps 37.36;Ps 58.10;Ps 91.8;Ps 92.11;

¹⁷Pedepseşte-ţi fiul, şi el îţi va da odihnă, şi îţi va aduce desfătare sufletului. -

Prov 13.24;Prov 19.18;Prov 23.15;Prov 23.13-14;Prov 29.15;

¹⁸Când nu este nici o descoperire dumnezeiască, poporul este fără frâu; dar ferice de poporul care păzeşte legea! -

1Sam 3.1;Amos 8.11-12;Ioan 13.17;Iac 1.25;

¹⁹Nu prin vorbe se pedepseşte un rob, căci chiar dacă pricepe, n-ascultă. -

²⁰Dacă vezi un om care vorbeşte nechibzuit, poţi să nădăjduieşti mai mult de la un nebun decât de la el. -

Prov 26.12;

²¹Slujitorul pe care-l răsfeţi din copilărie, la urmă ajunge de se crede fiu. -

²²Un om mânios stârneşte certuri, şi un înfuriat face multe păcate. -

Prov 15.18;Prov 26.21;

²³Mândria unui om îl coboară, dar cine este smerit cu duhul capătă cinste. -

Iov 22.29;Prov 15.33;Prov 18.12;Isa 66.2;Dan 4.30;Mat 23.12;Luc 14.11;Luc 18.14;Fapt 12.23;Iac 4.6-10;1Pet 5.5;

²⁴Cine împarte cu un hoţ îşi urăşte viaţa, aude blestemul, şi nu spune nimic. -

Lev 5.1;

²⁵Frica de oameni este o cursă, dar cel ce se încrede în Domnul n-are de ce să se teamă. -

Gen 12.12;Gen 20.2-11;

²⁶Mulţi umblă după bunăvoinţa celui ce stăpâneşte, dar Domnul este acela care face dreptate fiecăruia.

Ps 20.9;Prov 19.6;

²⁷Omul nelegiuit este o scârbă înaintea celor neprihăniţi, dar cel ce umblă fără prihană este o scârbă înaintea celor răi.

30

¹Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache. Cuvintele înţelepte rostite de omul acesta pentru Itiel, pentru Itiel şi pentru Ucal.

Prov 31.1;

²Negreşit, sunt mai prost decât oricine, şi n-am pricepere de om.

Ps 73.22;

³N-am învăţat înţelepciunea, şi nu cunosc ştiinţa sfinţilor.

⁴Cine s-a suit la ceruri, şi cine s-a pogorât din ele? Cine a adunat vântul în pumnii lui? Cine a strâns apele în haina lui? Cine a hotărât toate marginile pământului? Cum se numeşte el, şi cum cheamă pe fiul său? Ştii tu lucrul acesta? -

Ioan 3.13;Iov 38.4;Ps 104.3;Isa 40.12;

⁵Orice cuvânt al lui Dumnezeu este încercat. El este un scut pentru cei ce se încred în El.

Ps 12.6;Ps 18.30;Ps 19.8;Ps 119.140;Ps 18.30;Ps 84.11;Ps 115.9-11;

⁶N-adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te pedepsească, şi să fii găsit mincinos. -

Deut 4.2;Deut 12.32;Apoc 22.18-19;

⁷Două lucruri Îţi cer; nu mi le opri, înainte de moarte!

⁸Depărtează de la mine neadevărul şi cuvântul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi pâinea care-mi trebuie.

Mat 6.11;

⁹Ca nu cumva, în belşug, să mă lepăd de Tine, şi să zic: "Cine este Domnul?" Sau ca nu cumva în sărăcie, să fur, şi să iau în deşert Numele Dumnezeului Meu. -

Deut 8.12-17;Deut 31.20;Deut 32.15;Neem 9.25-26;Iov 31.24-28;Osea 13.6;

¹⁰Nu cleveti pe un slujitor la stăpânul lui, ca să nu te blesteme şi să te faci vinovat. -

¹¹Este un neam de oameni care blestemă pe tatăl său, şi nu binecuvântează pe mama sa.

¹²Este un neam de oameni care se crede curat, şi totuşi, nu este spălat de întinăciunea lui.

Luc 18.11;

¹³Este un neam de oameni ai căror ochi sunt trufaşi, şi care îşi ţin pleoapele sus.

Ps 131.1;Prov 6.17;

¹⁴Este un neam de oameni, ai căror dinţi sunt nişte săbii, şi ale căror măsele sunt nişte cuţite, ca să mănânce pe cel nenorocit de pe pământ, şi pe cei lipsiţi dintre oameni. -

Iov 29.17;Ps 52.2;Ps 57.4;Prov 12.18;Ps 14.4;Amos 8.4;

¹⁵Lipitoarea are două fete: "Dă! dă!" Trei lucruri sunt nesăţioase, patru lucruri nu zic niciodată: "Destul!",

¹⁶şi anume: Locuinţa morţilor, femeia stearpă, pământul, care nu este sătul de apă, şi focul, care nu zice niciodată: "Destul!" -

Prov 27.20;Hab 2.5;

¹⁷Pe ochiul care îşi bate joc de tatăl său, şi nesocoteşte ascultarea de mamă, îl vor scobi corbii de la pârâu, şi îl vor mânca puii de vultur. -

Gen 9.22;Lev 20.9;Prov 20.20;Prov 23.22;

¹⁸Trei lucruri sunt mai presus de puterile mele, şi chiar patru pe care nu le pot pricepe:

¹⁹urma vulturului pe cer, urma şarpelui pe stâncă, urma corabiei în mijlocul mării, şi urma omului la o fată.

²⁰Tot aşa este şi calea femeii preacurve: ea mănâncă, şi se şterge la gură, şi apoi zice: "N-am făcut nimic rău." -

²¹Trei lucruri fac să se răscoale o ţară, şi patru lucruri nu le poate suferi:

²²un rob, care a început să împărăţească, un nebun, care are pâine din belşug,

Prov 19.10;Ecl 10.7;

²³o femeie dispreţuită care se mărită, şi o roabă care moşteneşte pe stăpâna sa. -

²⁴Patru vietăţi sunt mai mici pe pământ, şi totuşi din cele mai înţelepte:

²⁵furnicile, care nu sunt un popor tare, dar îşi pregătesc hrana vara,

Prov 6.6;

²⁶şoarecii de munte, care nu sunt un popor puternic, dar îşi aşează locuinţa în stânci;

Ps 104.18;

²⁷lăcustele n-au împărat, şi totuşi pornesc toate în cete;

²⁸păianjenul îl poţi prinde cu mâinile, şi se găseşte totuşi în casele împăraţilor.

²⁹Trei fiinţe au o ţinută frumoasă, şi patru au mers măreţ:

³⁰leul, viteazul dobitoacelor, care nu se dă înapoi dinaintea nimănui,

³¹calul închingat gata, şi ţapul; şi împăratul, căruia nimeni nu-i poate sta împotrivă. -

³²Dacă mândria te împinge la fapte de nebunie, şi dacă ai gânduri rele, pune mâna la gură:

Iov 21.5;Iov 40.4;Ecl 8.3;Mic 7.16;

³³căci baterea laptelui dă smântână, scărpinarea nasului dă sânge, şi stoarcerea mâniei dă certuri.

31

¹Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i-o dădea mama sa.

Prov 30.1;

²Ce să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?

Isa 49.15;

³Nu-ţi da femeilor vlaga, şi dezmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi.

Prov 5.9;Deut 17.17;Neem 13.26;Prov 7.26;Osea 4.11;

⁴Nu se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voievozilor să umble după băuturi tari;

Ecl 10.17;

⁵ca nu cumva, bând, să uite legea, şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.

Osea 4.11;

⁶Daţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărât;

Ps 104.15;

⁷ca să bea să-şi uite sărăcia, şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. -

⁸Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!

Iov 29.15-16;1Sam 19.4;Est 4.16;

⁹Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.

Lev 19.10;Deut 1.16;Iov 29.12;Isa 1.17;Ier 22.16;

¹⁰Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decât mărgăritarele.

Prov 12.4;Prov 18.22;Prov 19.14;

¹¹Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.

¹²Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.

¹³Ea face rost de lână şi de in, şi lucrează cu mâini harnice.

¹⁴Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pâinea.

¹⁵Ea se scoală când este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.

Rom 12.11;Luc 12.42;

¹⁶Se gândeşte la un ogor, şi-l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. -

¹⁷Ea îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele.

¹⁸Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.

¹⁹Ea pune mâna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.

²⁰Ea îşi întinde mâna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.

Efes 4.28;Evr 13.16;

²¹Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărămiziu.

²²Ea îşi face învelitori, are haine de in subţire şi purpură.

²³Bărbatul ei este bine văzut la porţi, când stă cu bătrânii ţării.

Prov 12.4;

²⁴Ea face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului.

²⁵Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi râde de ziua de mâine.

²⁶Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sunt pe limbă.

²⁷Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănâncă pâinea lenevirii.

²⁸Fiii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi-i aduce laude zicând:

²⁹"Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate."

³⁰Dezmierdările sunt înşelătoare, şi frumuseţea este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.

³¹Răsplătiţi-o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s-o laude la porţile cetăţii.